În acelaşi timp, acolo unde sunt create condiţii şi solul păstrează umiditatea, se desfăşoară semănatul rapiţei. De asemenea, agenda campaniei agricole de toamnă prevede prelucrarea solului şi pregătirea patului germinativ pentru grâu, cât şi fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, îndeosebi cu fosfor şi potasiu, ori cu gunoi de grajd.

GORJ
Porumbul – „zeul” neîncoronat al toamnei
Fermierii gorjeni au început campania de recoltare a porumbului de îndată ce lanurile s-au copt, iar umiditatea din boabe a scăzut până la o valoarea convenabilă. În ferma inginerului Gheorghe Petcu din comuna Arcani, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Gorj, startul a fost dat imediat după 15 septembrie. „În a doua jumătate a lunii am început să strângem porumbul pe cele 150 hectare cultivate. Cultura s-a dezvoltat bine faţă de condiţiile pedoclimatice avute. Ne permitem să recoltăm mai de timpuriu, de la umiditatea de 16-17%, deoarece avem posibilitatea uscării boabelor în instalaţii moderne. Producţiile diferă de la solă la solă; avem terenuri de pe care vom obţine 12 tone la hectar, dar şi 8 t/ha. În final, media pe fermă ar fi de 9-10 t/ha”, ne-a declarat cultivatorul.
În lanurile din împrejurimile comunei Băleşti se lucrează în regim de muncă prelungit, cu o singură combină şi se realizează un ritm de circa 12 ha/zi. Fermierul are certitudinea că în prima decadă a lunii octombrie va încheia lucrarea. „Întreaga producţie o depozităm în silozuri încăpătoare, deocamdată nu vindem pentru că nu ştim încă preţurile, piaţa porumbului nu s-a stabilizat. Livrează cei care duc în Portul Constanţa. Noi în fiecare an am păstrat recolta până ce am obţinut un preţ mai acătării”, a susţinut liderul producătorilor agricoli gorjeni.

Grâul şi floarea au dispărut din producţie
Inginerul Gheorghe Petcu nu cultivă floarea-soarelui de frica păsăretului. „Noi avem terenurile pe o zonă de zăvoi. Deşi solurile sunt pretabile pentru floarea-soarelui, am decis să nu mai punem, pentru că… hrănim doar păsările câmpului! Şi nu se merită să muncim degeaba!”, spune fermierul.
De vreo patru-cinci ani nu a mai avut grâu în structura de producţie, din cauza condiţiilor climatice. Terenurile sunt amplasate într-o zonă cu exces de umiditate, în ultimii ani a tot plouat toamna şi au fot probleme la vremea semănatului. „Acum am hotărât să ne asumăm din nou riscul. În această toamnă vrem să punem peste 100 ha cu grâu. Am pregătit terenul şi către sfârşitul lunii septembrie vom intra la lucru cu semănătoarea”, a precizat Gheorghe Petcu.

„Ne bucurăm când e secetă!”
„Paradoxal, dar noi ne bucurăm când este secetă; de aceea zic că anul este bun! Cheltuielile la cultura porumbului au fost mici, în jur de 2.500 lei/ha. Ca să aplici o tehnologie de tip intensiv, costurile de producţie se duc undeva la 3.200-3.300 lei/ha. În primăvară au fost precipitaţii şi, pământul nostru fiind extraordinar de fertil, format din aluviuni, nu am mai apucat să fertilizăm a doua oară; îngrăşămintele chimice rămase de la semănat au fost suficiente ca să dezvolte cultura până la maturitate!”, a subliniat Gheorghe Petcu.

TULCEA
Arşiţa a afectat producţia de sămânţă hibridă
În judeţul de pe malul drept al Dunării, inginerul Liviu Precup, liderul Asociaţiei Fermierilor din Tulcea, cultivă o suprafaţă de circa 2.000 hectare. Mare parte din terenuri cuprinde loturi de hibridare de porumb (peste 600 ha) şi aproape 200 ha de floarea-soarelui. De asemenea, mai sunt câteva zeci de hectare cu loturi semincere de orz, grâu, soia şi lucernă. „La mine campania de toamnă e un pic altfel pentru că eu sunt producător de sămânţă. Loturile de hibridare la porumb se prezintă diferit; adică formele parentale care au fost mai rezistente la arşiţă se prezintă bine. Cele care au fost mai sensibile au suferit din cauza temperaturilor ridicate şi multe plante de porumb nu au legat”, ne-a declarat agricultorul.

Lotul semincer la floare e mulţumitor
De floarea-soarelui fermierul este mulţumit. Crede că va realiza aproape 2 t/ha, o producţie de sămânţă bună. „Am contracte cu companiile producătoare, dar am şi hibrizi pe care-i cultiv pentru mine şi sămânţa o comercializez eu, având staţie modernă de prelucrare. Valorific prin distribuitori, dar şi prin vânzare directă. Domnule, la mine preţurile sunt destul de mici! Chiar mulţi agricultori se întreabă de ce sunt aşa de scăzute şi se feresc să cumpere. Dar de trei ani de zile de când am revenit pe piaţă (produsesem sămânţă şi înainte, dar am întrerupt o perioadă), lumea s-a obişnuit, am început să fiu cunoscut şi văd că se vinde”, a explicat Liviu Precup.
În continuare, producătorul tulcean a susţinut că sacul de porumb de 50.000 boabe germinabile la el costă între 150 şi 170 lei, iar cel de floare cu 75.000 b.g., doar 150 de lei.
De asemenea, a vândut aproape toată sămânţa de grâu cu 1,5 lei/kg (categoria biologică bază), netratată, şi cu 1,2 -1,3 lei/kg sămânţa din înmulţirea întâi – C1.

Producţii mici la cerealele păioase
În ceea ce priveşte producţia comercială, aceasta nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. La recoltatul cerealelor păioase a plouat, iar furtunile au făcut legea, culcând plantele pe suprafeţe mari. Şi de unde cultura era foarte bună, a adunat mai puţină recoltă. „Anul a fost greu şi pentru că în prima perioadă din primăvară a plouat în cantităţi mici, de câte 4-5 l/mp, atât cât să ne încurce mai mult lucrările. La începutul lunii iunie s-a instalat seceta! Am fost nevoit să irig, consumând destulă motorină şi bani”, a susţinut cultivatorul.
Liviu Precup este decis să semene şi în această toamnă grâu şi orz pentru sămânţă. Are pregătite unsprezece soiuri româneşti. Va intra ceva mai târziu la semănat, iar dacă nu va ploua, va fi nevoit să pună în funcţiune irigaţiile. Fermierul ar vrea să cultive şi rapiţă, dar nu are teren disponibil pentru asolament.

CĂLĂRAŞI
Seceta a “muşcat” din porumb
Şi fermierii din sudul ţării au declanşat campania la porumb. În comuna Ciocăneşti, judeţul Călăraşi, marea problemă este seceta. „Toată vara nu am avut apă, mai ales în ultimele două luni. Producţia este scăzută, avem zone cu recolte între 4 şi 6 tone şi ceva de porumb la hectar. La 4 t/ha este pierdere, nu se acoperă costurile”, ne-a declarat Viorel Velicu, preşedintele Cooperativei Agricole Agrosîrbi Ciocăneşti.

Cooperatorii au renunţat la floare
De câţiva ani cooperatorii au renunţat să mai cultive floarea-soarelui. Iată cum explică liderul Agrosîrbi Ciocăneşti: „Pentru noi e o mare problemă, că floarea lasă solul sărac în nutrienţi, terenul se prelucrează greu după recoltare, sunt costuri ridicate cu tratamentele. Apoi e preţul foarte prost practicat pe piaţă. Anul acesta, media la floarea-soarelui s-a învârtit în jurul a 3 tone la hectar, iar preţul sub 1,2 lei/kg. Nu e stimulativ şi nici nu ne încurajează să mai cultivăm floare în continuare”.
Cooperatorii călărăşeni au avut probleme la cultura de rapiţă. Iarna a fost săracă în precipitaţii, plantele au întârziat în creştere şi dezvoltare în primăvară şi la recoltare surprizele nu au încetat să apară: producţia s-a învârtit în jurul a doar două tone pe hectar.

Cerealele păioase i-au readus zâmbetul
Întrucâtva, cerealele păioase au adus o umbră de satisfacţie pe chipul fermierilor. Recoltele au fost, în medie, peste 7 tone la orz şi ceva mai bine de 6 tone la grâu. Producţia a fost comercializată la preţul de 0,7 lei/kg pentru grâul cu indici superiori de panificaţie şi la 0,65 lei/kg la grâul furajer. Orzul a costat 70 de bani kilogramul. „Noi am fi vrut să mai ţinem producţia pe stoc, dar încă nu dispunem de spaţii de depozitare. De aceea suntem obligaţi să vindem. Avem în perspectivă să realizăm o serie de capacităţi de înmagazinare. Deocamdată, avem depus un proiect pe Submăsura 9.1 – Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol, în valoare de 350.000 de euro, şi sperăm să fie eligibil la plată. Banii ne sunt necesari pentru amenajarea sediului cooperativei: împrejmuire, pistă betonată, basculă cântar”, a explicat Viorel Velicu. Cooperativa Agricolă Agrosîrbi Ciocăneşti a fost înfiinţată în anul 2017, are nouă membri care lucrează împreună aproape o mie de hectare de teren.

ETERNA POVESTE: MISTREŢII!
„Mari probleme avem cu mistreţii. Nu ştim ce să ne mai facem; sălbăticiunile vin noapte de noapte şi ne dijmuiesc cam 20 % din recoltă. Turmele stau ascunse în lunca Jiului, au tot ce le trebuie ca să se înmulţească. Cred că fenomenul a scăpat de sub control. Sperăm ca molima asta, pesta porcină africană, să ne rezolve problema, că nu văd altă cale”, şi-a exprimat amărăciunea Gheorghe Petcu.

Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)