O importantă activitate este pregătirea terenului pentru primăvară, iar odată cu aceasta se recomandă aplicarea a 20-30 tone de gunoi de grajd/ha (o singură dată la trei-patru ani), cât şi fertilizarea cu îngrăşăminte chimice pe bază de fosfor şi potasiu, în doză de 40-60 kg substanţă activă/ha.
De asemenea, nu trebuie uitat ogorâtul miriştilor pentru primăvară, recomandat în prima săptămână din noiembrie, care în tradiţia populară se mai numeşte şi “Săptămâna Miriştii”. În funcţie de sol, arătura se efectuează la 18-20 cm adâncime, cu precizarea că pe terenurile cu o vegetaţie prea înaltă este necesară mărunţirea acesteia cu grapa cu discuri.

BUZĂU
„Ne grăbim să arăm!”
Încă din primele zile ale lunii noiembrie, producătorii Societăţii Agricole „Recolta”, din comuna buzoiană Florica, trudeau din greu la executarea ogoarelor de toamnă. Terenul nu se lucra în condiţii optime; din pricina secetei, solul era tare şi ieşeau bolovani mari în urma trecerii utilajelor, cu toate că mecanizatorii: Nicolae Duţă, Tică Coman, Ion Buciu şi Victor Constantin îşi dădeau toată silinţa să facă o lucrare iute şi de calitate. „Suntem puţin în întârziere, pe 5-6 noiembrie noi eram gata cu ogoarele. Am organizat la arat două formaţii de tractoare de putere mai mare, dotate cu pluguri, pentru a încheia în cel mai scurt timp lucrarea. Sperăm ca la jumătatea lunii să retragem utilajele din câmp. Ne grăbim să facem ogoarele, că se poate strica vremea de la o zi la alta şi nu vrem să mai aşteptăm până la primăvară”, ne-a declarat inginerul Ovidiu Cristinescu, cel ce conduce destinele societăţii, întinsă pe aproape 2.000 de hectare.

Rapiţa e o cultură pierdută
În Bărăganul Călmăţuiului, seceta şi-a spus „apăsat” cuvântul. Agronomul buzoian este îngrijorat că semănase în luna august 150 ha de rapiţă şi cultura nu răsărise până la sfârşitul lui octombrie. Va trebui să reînsămânţeze terenul cu grâu, pentru că, e aproape sigur, cultura de rapiţă nu va trece peste iarnă. Altă muncă, altă cheltuială! În schimb, agronomul este mulţumit de cerealele păioase semănate. O bură de ploaie căzută la timp a ajutat la răsărirea plantelor. „Am avut de arat o solă de 146 de hectare, după ce recoltasem floarea-soarelui. Am fost nevoit să intru de două ori cu discul (plus cu combinatorul şi tăvălugul inelar), pentru că altfel nu se făcea lucrarea de pregătire pentru grâu. A fost mare uscătură! Apoi, a dat Dumnezeu şi a plouat de am putut termina lucrul”, a explicat buzoianul.

„Recolta” cu producţii bunicele
Societatea Agricolă „Recolta” a obţinut producţii bunicele. La grâu, media pe hectar a fost de 6.200 kg şi la floarea-soarelui – 3.800 kg. Problemă a fost cu porumbul. „A mers bine până s-a făcut porumbul de fiert. Am prins vreo 10-15 zile cu temperaturi de 42oC, măsurate sub teiul din faţa sediului societăţii. Pe solele acelea, am făcut producţie slabă. În final, una peste alta, s-au acoperit cheltuielile, media a fost de peste 7.000 kg boabe/ha”, a precizat Ovidiu Cristinescu.

ALBA
„Am rămas în urmă cu ogoarele!”
În judeţul transilvănean, fermierul Vasile Seneşan din Gâlda de Jos încheiase campania de toamnă – recoltările şi însămânţările – în jurul datei de 1 noiembrie. Avusese mult de lucru cu strângerea porumbului şi a sfeclei de zahăr (respectând graficul de livrare stabilit de fabrica din Luduş), iar prelucrarea solului a necesitat eforturi suplimentare, pentru că din 10 iulie a plouat doar cât să umezească praful. „Am avut un sezon greu din toate punctele de vedere! Producţiile au fost mai mici decât cele de anul trecut. Din păcate, am pus 150 ha de rapiţă şi ici, colo se vede câte-o frunzuliţă. Deşi cultura a fost tratată, iată că a început să o mănânce puricii”, ne-a declarat fermierul.
Inginerul Vasile Seneşan este un cunoscut producător de seminţe. În această toamnă are semănate loturi semincere la orz şi triticale, câte 20 ha, şi la grâu – 100 ha. De asemenea, a semănat şi 200 ha cu grâu pentru consum. Este bucuros că a fertilizat cu îngrăşăminte organice. Are pregătite pe câmp platforme cu gunoi de grajd fermentat pentru 150 ha de teren, pe care îl va cultiva cu floare sau porumb.

E secetă şi terenul se lucrează extrem de greu
„Am rămas în urmă cu ogoarele pentru că solul se lucrează extrem de greu. Nu se poate ara, scarific cu un tractor de mare putere şi deja am rupt o parte din şuruburi şi organele active. Dar nici nu pot sta cu mânile-n sân, că poate mâine vine vremea rea şi mai am de realizat circa 500 ha. Am pregătite cinci tractoare pe care urcă cei mai iscusiţi mecanizatori pe care-i am. Numai dacă vine o ploaie pot ara toată miriştea de porumb de peste 300 ha. Pe miriştea de păioase intru cu scarificatorul. Marea problemă e că nu se poate ara! Nu pot lucra cu spor ca să fac ogor!”, a concluzionat cultivatorul din Alba.

VASLUI
Ritm bun de lucru în câmp
Nici agricultorii vasluieni nu-şi mai vedeau capul de treabă la începutul lunii noiembrie. În zona Bârladului, pe terenurile griviţene ale fermei conduse de Rodica Obreja, o formaţie de trei maşini de semănat performante încorporau în sol sămânţa de grâu pe ultimele suprafeţe de teren pregătite. „Ne-a plouat destul de bine, astfel că am asigurat un bun front de lucru pentru utilajele agricole. Mai avem puţin şi terminăm de înfiinţat cultura de grâu pe 500 ha.
De asemenea, am fertilizat cu îngrăşăminte chimice complexe terenurile unde vom amplasa viitoarele loturi semincere”, ne-a declarat fermierul.
În continuare, Rodica Obreja a precizat că va pregăti cinci tractoare pentru arat, astfel încât să încheie lucrarea până la sfârşitul lunii. Îşi stabilise un program de arături pe 700 ha, ceva mai mult de jumătate din suprafaţa fermei. Pe anumite parcele a trebuit să scarifice, lucrarea fiind executată cu utilaje mai puternice.

SEMĂNĂTURILE DE TOAMNĂ, LA CONTROL
• Rapiţa. După ultimii ani cu probleme mari din cauza secetei, impunându-se întoarcerea culturii, la această dată, în funcţie de precipitaţiile căzute, rapiţa se găseşte, în unele zone, într-o stare de vegetaţie normală, cu frunze adevărate formate, bine înrădăcinată şi cu tulpini viguroase. Dar sunt şi parcele unde este răsărită neuniform, pe alocuri încă în faza de cotiledoane, cu evoluţie incertă.
Atacul dăunătorilor a fost puternic, necesitând tratamente împotriva purecilor şi a viespii rapiţei, care au atacat culturile încă de la răsărire. Este foarte important să se facă încă din toamnă depistarea culturilor infestate cu adulţi ai gândacului roşu al rapiţei, pentru evidenţierea larvelor primăvara timpuriu.
• Cerealele de toamnă
– La orz suprafaţa semănată este mai redusă, poate şi din cauza cererii mai mici de orz în urma pestei porcine, care a lovit sectorul porcului în ţara noastră.
– La grâu semănatul nu s-a încheiat, fiind necesar ca cei care vor mai semăna şi în noiembrie să mărească norma de sămânţă cu circa 10 la sută, iar acolo unde patul germinativ este mai bolovănos, cantitatea de sămânţă se va mări cu 15%, pentru a acoperi pierderile ce apar în perioada de la semănat, răsărit şi fazele imediat următoare.
În culturile înfiinţate târziu, înfrăţirea de toamnă nu se mai produce, astfel că fraţii care se vor forma în primăvară, în funcţie de mersul vremii, vor fi sau nu fertili, putând rămâne doar fraţi de poală.
Atenţie la atacul dăunătorilor, îndeosebi dacă toamna caldă se va prelungi. În acest sens, reamintim afidele, viermii sârmă şi gândacul ghebos.
Calendarul lucrărilor agricole în luna noiembrie îl prezentăm pe larg în pag. 40 şi 42. (Ioan BORCEAN)

Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 noiembrie 2019)