Fermierul din Tecuci a lucrat o viaţă de om numai ca… „gostatist” (de la GOSTAT – Gospodăria de Stat) la Intreprinderea Agricolă de Stat Nicoreşti, mai întâi ca muncitor, apoi ca şef de fermă, după ce a urmat cursurile Facultăţii de Zootehnie. Înainte de Revoluţie, avea în responsabilitate ferma de producere a furajelor şi complexul de animale, îndeosebi vacile cu lapte. Din fostul IAS Nicoreşti, unitate de elită a agriculturii judeţului Galaţi, s-a ales praful şi pulberea.
Acum, inginerul Ion Marin se „întreţine” mai mult de plăcere cu o suprafaţă simbolică de pământ. A avut destule oportunităţi să ia mai mult teren în arendă în anii tulburi de după ’90, dar a considerat că nu e necesar. „Nu mănânc nici cu două linguri şi nici nu vreau să mor bogat!”, şi-a spus fermierul.
Prăpăd în lotul de hibridare
Pe o solă de unsprezece hectare produce sămânţă de porumb. De vreo trei ani de zile are mari probleme cu turmele de porci mistreţi care-i distrug cultura, munca lui de zi cu zi. „De când a început porumbul să intre în lapte, adică de prin luna iulie, sălbăticiunile pădurii fac prăpăd în lanul de păpuşoi. Vin turme întregi, ziua în amiaza mare, intră în mijlocul lanului de porumb, culcă plantele, muşcă foarte puţin din vârfurile ştiuleţilor mai fragezi şi merg mai departe, înaintând în lan spre alte stricăciuni. Într-una din zile, am numărat 22 de exemplare, îndeosebi scroafe cu purcei!”, ne declara fermierul tecucean la începutul lunii august.
Producătorul agricol a continuat, susţinând că „am pus pază şi ziua, şi noaptea, am mai stat şi eu de veghe. Degeaba! Le e frică paznicilor de atacurile scroafelor cu purceluşi. Nu mai ştiu ce să le fac. Am vorbit cu câţiva vânători din zonă, ba chiar le-am oferit un premiu în bani pentru fiecare «trofeu» adus. Nu mă interesează carnea de mistreţ… Nu s-au învoit, e specie protejată! Unii cunoscători, mai binevoitori, m-au sfătuit: «Domnule, pune-le cârpe date cu spray că miroase a om şi nu mai vin!» Am dat cu petarde, am făcut zgomot, gălăgie, fără nici un rezultat. Turmele de porci mistreţi nu se sperie, s-au învăţat cu metodele noastre şi-şi văd de treabă în lan. Dacă ţine tot aşa situaţia, când voi intra cu combina la recoltat, nu ştiu dacă mai culeg ceva din recolta de porumb!”
Ghinion… autohton!
Fermierul are în cultură sămânţa de porumb Bonfire – un hibrid timpuriu (FAO 240) cu bob sticlos, toleranţă bună la principalele boli şi la factorii de stres termohidrici; are rezistenţă la cădere şi la frângere. Ion Marian l-a mai avut în cultură şi în anii anteriori, pentru că produce sămânţă pentru SEMROM Muntenia SA – Complexul Agrosem Tecuci, societate cu care are dezvoltat de câţiva ani un parteneriat solid. S-a hotărât ca de anul acesta să nu mai cultive hibridul de porumb Bonfire, pentru că se pare că-i aduce… ghinion! Adică mistreţii!! Porcii sunt… autohtoni! Stau în zonă toată vara, au aproape apa Tecucelului, în care se pot bălăci în voie, iar când dă frigul, turmele se duc să ierneze în pădurile dese de stejar şi fag de la Buciumeni şi Ţepu.
MISTREŢII AU MÂNCARE, APĂ ŞI CONFORT, FĂRĂ EFORT
„Unde am lotul de hibridare, dar şi pe parcela de porumb în cultură comercială, sunt nevoit să irig din cauza secetei. Ei bine, acolo vin sălbăticiunile. Au la discreţie mâncare (ştiuleţi), apă (de la aspersoare) şi confort, fără nici un fel de efort! Şi să nu credeţi că numai eu sunt păgubitul, ci toţi fermierii din zonă se confruntă cu această problemă. Dar pe mine porcii mistreţi m-au afectat cel mai tare. Am pagube de cel puţin 15-20 la sută din recolta de porumb. Iar la suprafaţa mea se cunoaşte!”, a explicat exasperat Ion Marin.
Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)
