Instanța decide în favoarea Greenpeace. Organizația internațională de mediu a înregistrat o victorie importantă împotriva guvernului olandez.
O instanță din Țările de Jos a hotărât că fermierii trebuie să reducă utilizarea îngrășămintelor și emisiile de azot cu cel puțin 50% până în 2030, o măsură menită să protejeze mediul și să conserve natura.
Judecătorul Jerzy Luiten a subliniat în verdict că actualul guvern nu a implementat politici eficiente pentru a asigura atingerea obiectivelor legale de reducere a azotului. „Guvernul este acum obligat să ia măsuri mai stricte, după ce a refuzat până acum să acționeze ferm,” a declarat judecătorul.
Greenpeace câștigă! Impact asupra fermierilor și beneficiile pentru mediu
Decizia a fost primită cu entuziasm de Greenpeace. Potrivit lui Christiane Huxdorff, expert agricol al organizației, hotărârea oferă claritate și securitate de planificare fermierilor, dar și o șansă de a proteja natura.
„Statul olandez a eșuat în mod repetat în a sprijini fermierii și a proteja mediul în mod adecvat. Această decizie este un pas înainte,” a declarat Huxdorff, citat de Agrarheute.
Greenpeace a militat de mult timp pentru reducerea emisiilor de azot și a strâns peste 100.000 de semnături pentru o agricultură mai durabilă. În conformitate cu regulile europene privind conservarea naturii, statele membre ale UE sunt obligate să ia măsuri ferme pentru protejarea mediului.
Nemulțumirea fermierilor și temerile economice
Decizia nu a fost bine primită de fermierii olandezi, care consideră că restricțiile stricte privind îngrășămintele le amenință mijloacele de trai. Olanda, fiind unul dintre cei mai mari exportatori agricoli din lume, este puternic afectată de această hotărâre.
Fermierii susțin că reglementările de mediu mai dure ar putea duce la scăderea producției agricole și la pierderi economice majore.
În trecut, mulți fermieri au organizat proteste vehemente împotriva măsurilor de reducere a azotului. Aceștia cer guvernului să ia în considerare efectele reglementărilor anterioare înainte de a implementa noi restricții.
Taxa pe bălegar! Cât îl costă pe acest fermier să scape de dejecții?
Obligații stricte pentru guvern
Hotărârea instanței vine ca răspuns la decizia din 2019 a celei mai înalte instanțe administrative olandeze, care a constatat că practicile de compensare a emisiilor de azot încălcau directivele Uniunii Europene.
Conform noii hotărâri, guvernul trebuie să reducă emisiile din rezervațiile naturale cu cel puțin 50% până în 2030.
Premierul olandez Dick Schoof a anunțat crearea unui comitet ministerial pentru a identifica soluții la această criză. Totuși, Ger Koopman, președintele organizației agricole LTO, a cerut guvernului să facă apel împotriva deciziei instanței, argumentând că măsurile vor avea consecințe profunde asupra sectorului agricol, economiei și pieței imobiliare.
Un viitor sustenabil pentru agricultură și mediu?
Decizia instanței din Olanda marchează un moment crucial în eforturile de combatere a poluării și de protejare a naturii. Cu toate acestea, provocările economice și sociale asociate implementării acestor măsuri rămân un subiect de dezbatere aprinsă.
Aproape 1,5 miliarde de euro au fost alocate la începutul anului trecut pentru a compensa fermierii care îşi vor închide voluntar fermele situate în apropierea rezervațiilor naturale.
Se preconizează că aproximativ 3.000 de ferme vor fi eligibile pentru acestă schemă prin care autorităţile doresc să reducă emisiile, în principal oxid de azot și amoniac, cu 50% la nivel național până în 2030.
Olanda este al doilea cel mai mare exportator de produse agricole din lume după SUA. Numai în 2023, valoarea exporturilor agricole olandeze a trecut de 122,3 miliarde de euro, potrivit biroului național de statistică.
Rămâne de văzut cum vor colabora guvernul, fermierii și organizațiile de mediu pentru a găsi un echilibru între sustenabilitate și creșterea economică.
Bani europeni pentru fermieri, crescători de animale care își închid voluntar și definitiv fermele!
