Taxa pe bălegar îi aduce la exasperare pe fermierii olandezi. Câte dejecții le mai permite Guvernul să folosească pentru a-și fertiliza terenurile și cât plătesc să scape de surplus?
„Producem mai mult decât avem voie să aruncăm pe câmp”, spune Jos Verstraten, care are o fermă de 145 vaci cu lapte la Westerbeek, în apropiere de Eindhoven, Țările de Jos.
Verstraten şi alţi fermieri olandezi, care împreună dețin un efectiv național de 4 milioane de vaci cu lapte, au beneficiat de mai mulţi ani de o dispensă specială de la Uniunea Europeană care le-a permis să arunce o cantitate mai mare de dejecții pe câmp decât orice altă ţară din blocul comunitar.
TAXA PE BĂLEGAR: ÎNTRE 30 ȘI 35 DE EURO/METRU CUB!
Cu acordul UE, fermierii din Ţările de Jos pot fertiliza cu 230-250 de kilograme de dejecții anual, fiecare hectar pe care îl au în proprietate, comparativ cu 170 de kilograme, cât au majoritatea statelor comunitare scrie Agerpres.
Începând din februarie şi până în septembrie, fermierii olandezi aruncă surplusul de bălegar pe câmpurile lor sub formă de îngrăşământ natural. Însă nivelul de azot a atins un nivel inacceptabil iar Ţările de Jos au înregistrat o deteriorare a calităţii apelor, legată de aruncarea de bălegar, ceea ce a obligat Bruxelles-ul să ia măsuri.
CITEȘTE ȘI: Bani europeni pentru fermieri, crescători de animale care își închid voluntar și definitiv fermele!
Începând din 2026, fermierii din Ţările de Jos trebuie să respecte standardele europene.
„Nu mai putem arunca atât de multe dejecții pe câmpuri, așa cum am făcut în ultimii 30 de ani”, explică Jos Verstraten, care cheltuie deja între 20.000 şi 30.000 de euro pe an pentru a se debarasa de excedentul de bălegar!
Vacile lui produc în fiecare an 5.000 de metri cubi de bălegar, suficient pentru a umple două bazine olimpice. Pentru moment, fermierul poate răspândi aproximativ 1.700 de metri cubi de bălegar pe cele 55 de hectare ale sale, însă această cantitate se va reduce în următorii ani până la aproximativ 1.500 de metri cubi.
Pentru a putea scăpa de bălegar, fermierul va trebui să plătească mai mult.
Taxa pe bălegar, pentru metrul cub de dejecții preluate din fermă este între 30 și 35 de Euro!
MINISTERUL AGRICULTURII ÎI SUSȚINE PE FERMIERI! FĂRĂ SUCCES…
Ministrul Agriculturii, Femke Wiersma, a pledat la Bruxelles pentru menţinerea derogării, însă potrivit experţilor are puţine şase de succes. În paralel, guvernul de la Haga mizează pe varianta compensaţiilor financiare pentru ca agricultorii să înceteze în mod voluntar activităţile zootehnice.
Jos Verstraten recunoaşte să sectorul trebuie să se schimbe, „pentru că ştim că sistemul actual poluează mult prea mult mediul. Pentru moment nu există decât o soluţie: reducerea şeptelului, ceea ce înseamnă trimiterea mai multor animale la abator şi să producem mai puţin lapte”.
Ceea ce îi nemulţumeşte cel mai mult pe fermieri este lipsa unor politici guvernamentale clare.
„Totul este foarte incert. Aşteptăm ca guvernul să ia măsuri. Însă între timp criza este aici şi fermierii îşi pierd răbdarea. Ne uităm cu toţii la ce face vecinul. Cine se va opri primul? Este o situaţie foarte tristă”, spune fermierul olandez.
„NU VĂ LĂSAȚI INTIMIDAȚI DE PROBLEMELE DE ASTĂZI!”
În ciuda faptului că fermierii se confruntă cu legi și reglementări din ce în ce mai complexe privind azotul, mediul și bunăstarea animalelor, care au un impact major asupra operațiunilor comerciale, sectorul lactatelor va trebui să continue să inoveze.
”Inovația va fi întotdeauna răspunsul la nevoile fermierului și ale mediului său”, spune Jos Verstraten, fermier și vicepreședinte al Departamentului de creștere a laptelui LTO (Organizația pentru Agricultură și Horticultură din Țările de Jos).
AU TĂIAT TOATE SUBVENȚIILE!
”Pentru a-și atinge obiectivele cu zero emisii de GES, guvernul olandez a tăiat toate subvențiile și stimulentele financiare pe care le primeau fermele de vaci cu lapte, cu speranța că tot mai mulți fermieri vor renunța la animale. EI AU TĂIAT, NOI REZISTĂM! Trăim și investim continuu, doar din ceea ce produc animalele noastre!”, mi-a spus fermierul olandez Gerard Meerkerk.
Gerard spune că în curând politicienii din Țările de Jos își vor da seama că mâncarea este importantă și nu crește pe gard, mai ales că prețurile alimentelor la raft s-au majorat deja foarte mult.
