Furajarea suinelor în perioada de criză - Revista Ferma
5 minute de citit

Furajarea suinelor în perioada de criză

lavinia m Furajarea suinelor în perioada de criză

Furajare adecvată vs. rentabilitate

Grija crescătorului de porci, specifică acestui sezon, este aceea de a-şi asigura furajele la un preţ cât mai mic, pentru a putea fi rentabil din punct de vedere economic. Ştim cu toţii că anul trecut, comparativ cu alţi ani, cei care au crescut porci au avut de câştigat, având în vedere că în perioada Crăciunului, sezon al tăierii porcului, preţul unui kilogram în viu a crescut foarte mult, ajungând chiar la nouă lei per kg, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2007, când preţul unui kg în viu era trei lei.

Aceasta s-a datorat faptului că foarte mulţi crescători au renunţat la a creşte porci, oferta pe piaţă fiind mică în perioada sărbătorilor de iarnă. De aici, putem trage concluzia că, anul trecut, a fost rentabil să creştem porci.

Dar, pentru că ne aflăm în perioada în care hrana animalelor este pe terminate, unii crescători fiind nevoiţi să achiziţioneze din comerţ necesarul acesteia, să vedem cum putem obţine un furaj mai ieftin pentru porci. Ştim cu toţii că ceea ce încarcă preţul de cost al furajelor combinate sunt tocmai componentele proteice.

De aceea, vă propun în continuare soluţii pentru a reduce ponderea acestora din amestecurile de concentrate pentru porci, iar la unele categorii de animale chiar excluderea lor, dar cu posibilitatea de a obţine, în acelaşi timp, un furaj echilibrat energo-proteic.

 

Mazărea furajeră, uşor de cultivat şi puţin costisitoare

Cele mai cunoscute componente proteice sunt şroturile, care la purceii sugari pot să participe la prepararea hranei în proporţie de până la 25 la sută. V-aţi gândit vreodată cu ce am putea înlocui o parte din aceste şroturi de soia? Răspunsul este simplu, cu mazărea furajeră. Motivaţia de înlocuire derivă din faptul că preţul de cost al acesteia este mai mic faţă de cel al şrotului de soia, precum şi din uşurinţa în cultivare.

• Dacă ne referim la purcelul sugar şi la categoria tineret, putem folosi mazărea în proporţie de zece la sută, alături de cereale, şroturi şi de furaje de origine animală.

• Un purcel cu greutatea de până la 30 de kg consumă circa 65 kg de furaj combinat. Dacă facem un calcul, rezultă că zece la sută din această cantitate poate reprezenta 6,5 kg mazăre.

• Trecând la categoria porcilor supuşi îngrăşării, aici proporţia de participare a mazării poate creşte chiar la 20 la sută, înlocuind în totalitate şrotul de soia. Un porc cu greutatea cuprinsă între 30 kg şi 110 kg consumă circa 300 kg furaj combinat, 20 la sută din această cantitate reprezentând 60 kg mazăre. Prin urmare, pentru un porc aflat în perioada de îngrăşare şi până la sacrificare avem nevoie de circa 70 kg mazăre, cantitate care nu este deloc mare.

Mergând mai departe, trebuie să luăm în calcul că de pe un ha de teren cultivat cu mazăre se poate obţine o producţie de 4000 de kg, iar cu această cantitate putem creşte 57 de porci, până când aceştia vor fi sacrificaţi.

Mai putem adăuga faptul că pe parcursul ultimei perioade de îngrăşare crescătorul poate constitui hrana foarte uşor, printr-un amestec de porumb (67%), mazăre (1%), şrot de floarea soarelui (10%) şi parte minerală (3%), metoda fiind la îndemâna oricui.

V-am propus această variantă de substituire a şrotului de soia cu mazărea, deoarece nu toată lumea are posibilitatea de a-şi procura aceste şroturi, având în vedere că ele provin, în cantităţi tot mai mari, din import, iar piaţa românească s-a dovedit, adesea, deficitară în aceste componente.

 

Lucerna masă verde, în amestec cu alte concentrare

O altă variantă de substituire a furajelor proteice scumpe, demnă de luat în seamă pe parcursul acestei perioade, este să folosim lucerna masă verde.

• Un porc aflat în prima perioadă de îngrăşare, cu greutatea cuprinsă între 25 şi 50 de kg, poate consuma două kilograme de lucernă. În completare, se poate administra un amestec de concentrate, format din porumb (82%), şrot de floarea soarelui (15%) şi partea minerală reprezentând trei la sută.

• Pentru cea de a doua perioadă de îngrăşare, când animalul are o greutate corporală cuprinsă între 50 şi 110 kg, porcul poate consuma patru kilograme de lucernă. Şi în acest caz este necesar un furaj de completare format din porumb (72%), orz (25%) şi parte minerală (3%).

 

Alţi înlocuitori ai furajelor scumpe

Pe lângă furajele amintite, se mai pot folosi şi alte componente proteice mai ieftine, şi anume: şrotul de floarea soarelui, tărâţele de grâu sau aminoacizii de sinteză.

Prin urmare, folosind alte furaje proteice pentru a înlocui şrotul de soia şi făina de peşte, componente scumpe, vom obţine furaje cu un preţ de cost mai scăzut.

De asemenea, în acest fel putem “ieşi din criză”, crescând animalele şi valorificând furajele proprii prin intermediul acestora, fără a fi nevoiţi să ne vindem cerealele.

 

Articol publicat în Revista Ferma nr. 2(69)/2009

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →