Au avut loc prezentări de experiențe și bune practici din următoarele țări cu zone montane: Bhutan, Peru, Elveția, India, Tajikistan, Uganda, Bolivia, Kyrgyzstan, Iran, Republica Kârgâză, Chile, Columbia, Argentina, China și România.
Subsemnatul (foto 1) a fost invitat să participe din partea României, în calitate de cercetător asociat la Academia Română – Institutul Național de Cercetări Economice – Centrul de Economie Montană și ca secretar general al Forumului Montan din România. Am prezentat lucrarea „Diversificarea activităților economice în comunitățile montane din Carpații României”. Studiul a primit numeroase aprecieri și a fost punctul de pornire pentru viitoare colaborări din partea unor entități internaționale precum: „Parteneriatul Montan Internațional”, „International Union For Conservation Of Nature Kenya”, „Collaborative Action for Nature and People – UK”, „Iniciativa Himalandes”, „World Mountain People Association”, „Red de Agroindustria Rural del Peru” etc. Participarea României la acest Forum este rodul unor colaborări mai vechi derulate cu Parteneriatul Montan Internațional, FAO și Centrul Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată – ICIMOD, venind ca o recunoaștere a activității științifice desfășurate atât pe plan național, cât și internațional.

Principalele discuții și concluzii
Schimbările climatice: prioritizarea problemelor globale, cum este și cea a schimbărilor climatice, concomitent cu combaterea sărăciei și îmbunătățirea accesului la educație; o coordonare interdisciplinară și intersectorială în cadrul guvernelor diferitelor state cu zone montane; necesitatea unui consum echilibrat de resurse, care să ducă la o dezvoltare montană durabilă.
Fermele de familie: alocarea de plăți directe pentru protecția mediului, cu scopul de a compensa serviciile aduse de către comunitățile locale; găsirea de soluții în cadrul guvernelor pentru a pune în valoare ocupațiile și cunoștințele tradiționale ale locuitorilor din zonele montane, care au un impact redus asupra comunităților și asupra mediului; încurajarea asociațiilor și a micilor producători; adaptarea educației la specificul local și montan; găsirea de alternative locale pentru dezvoltarea comunităților montane; încurajarea activităților locale care să aducă valoare adăugată și impact negativ redus (în special pentru turism).
Comunități montane: încheierea unui acord între comunitățile locale – beneficiare de resurse teritoriale – și corporațiile miniere ce exploatează resursele montane, în condiții avantajoase pentru ambele părți; diversificarea mijloacelor de existență și a activităților economice din mediul rural; găsirea de soluții pentru menținerea populațiilor în munți și pentru atragerea tinerilor spre mediul rural; păstrarea și susținerea identității culturale din comunitățile locale.
Orașele montane: urbanizarea nu reprezintă doar o infrastructură, ci și un fenomen social pe o întindere spațială, iar planificarea urbană să aibă în vedere și disponibilitatea resurselor de apă; implicarea companiilor în activități de protecție a ecosistemelor.
Dialoguri politice: comunitățile montane au nevoie de suport și de politici de dezvoltare națională; se doresc inițiative pentru dezvoltarea sustenabilă a munților, care să urmărească direcția: Politici – Plan – Program; conservarea principalelor elemente din sfera montană: apa, alimentația și energia; crearea de parteneriate responsabile între companii, comunități locale, guverne, în consens cu specificitățile și nevoile locale; certificarea produselor montane și sprijin din partea autorităților, pentru a putea pătrunde pe piața națională; găsirea unui consens mondial la problema comunităților din arealele montane.
Printre concluziile desprinse în urma lucrărilor la Forumul Montan Mondial s-a evidențiat faptul că munții sunt furnizori de bunuri și de servicii pentru locuitorii din zona de câmpie și reprezintă reale semne de avertizare pentru schimbările climatice negative. S-a subliniat faptul că guvernele ar trebui să acorde o atenție deosebită și să stabilească politici adecvate care să conserve sănătatea ecosistemului montan. Toate intervențiile și investițiile ce au loc în comunitățile montane trebuie să țină seama de specificul local și de cel tradițional.
Rezoluția Forumului Montan Mondial va servi ca un punct de plecare pentru includerea acestor direcții în cadrul Conferinței Părților – COP20.
Următorul Forum Montan Mondial, care va avea loc în anul 2016, va fi găzduit de Uganda.

Dănuț UNGUREANU