La evenimentul desfăşurat în localitatea Covasna au participat, în premieră, şi fermieri din Republica Moldova. De asemenea, organizatorii au invitat reprezentanţii companiilor de retail, înlesnind astfel colaborarea dintre fermieri şi marile lanţuri de magazine prezente pe piaţa românească.
Pe parcursul a două zile, s-a discutat despre sustenabilitatea durabilă, controlul inteligent al insectelor dăunătoare şi siguranţa alimentară. „Consumatorul are nevoie de sustenabilitate, de hrană sănătoasă.
În anul 2050 se estimează că populaţia lumii va ajunge la 9 miliarde de oameni. Până atunci, va trebui să producem cu 50 la sută mai multe calorii. Iar intervenţia Syngenta este determinantă, deoarece 40 la sută din necesarul mondial de calorii depinde de companiile de pesticide. Poate cea mai mare provocare vine din natură, respectiv atacul fungilor şi al insectelor.
Syngenta vine în întâmpinarea nevoilor fermierilor cu soluţii tehnice integrate, oferind atât seminţe, cât şi produse pentru protecţia plantelor”, a declarat George Drăgan, director Syngenta pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.
Supraproducţia de mere, combătută cu noi varietăţi
Expert tehnic în pomicultură, Simon Arnsek le-a vorbit fermierilor despre optimizarea costurilor şi crearea de noi varietăţi. „Cultivatorii de mere din Europa s-au confruntat în ultimii ani cu o supraproducţie. Cererea a fost mai slabă decât oferta, mai ales în sudul continentului. A existat astfel o presiune continuă asupra preţurilor, care au scăzut”, remarca specialistul sloven.
Una dintre soluţiile adoptate de producători a fost cultivarea sub control a anumitor soiuri şi varietăţi de mere, pentru a preveni această creştere iraţională a producţiei, evitându-se totodată eroziunea preţurilor. În Europa de vest există deja anumite organizaţii care garantează calitatea produselor comercializate, fiind monitorizată trasabilitatea pe întreaga filieră.
„Ţinta acestor organizaţii a fost obţinerea de exclusivităţi, iar adoptarea de noi varietăţi a creat o diferenţiere menită să asigure avantajul competitiv. La nivel mondial există în acest moment în jur de 80 de programe ce urmăresc crearea de noi soiuri şi varietăţi pentru pomii fructiferi. Pe lângă deja uzualele soiuri de mere Golden Delicios, Fuji, Gala, Red Delicios, Idared sau Elstar, au apărut varietăţile premium, comercializate exclusiv prin intermediul acestor organizaţii interprofesionale”, a precizat Simon Arnsek.
Pepinierele care doresc să multiplice materialul genetic trebuie să plătească redevenţe celui care deţine patentul de producţie. Iar dacă sunt îndepliniţi parametrii de calitate, fructele ajung la consumatori purtând sigla organizaţiilor respective. Există şi organizaţii care îmbină toate elementele tehnologice, începând cu producţia din pepinieră, depozitarea şi până la distribuirea fructelor.
În acest caz, fermierii au de achitat o taxă pe fiecare kilogram de mere livrat, o sumă fixă pentru promovarea produselor şi o altă taxă de redevenţă către cel ce deţine patentul varietăţii de mere. În total se ajunge la aproximativ 10 euro cenţi pe kilogram. La nivel european există în momentul de faţă 30 de astfel de cluburi exclusiviste de producători, fiecare cu specificul său.
Tehnici de tăiere şi rărire mecanică
În partea a doua a prezentării, Simon Arnsek a vorbit despre noi tehnici de tăiere şi rărire mecanică în culturilor pomicole. Cu această ocazie am putut afla cum funcţionează sistemul de producţie de tip „perete”, tot mai popular în livezile superintensive din occident. Astfel, prin efectuarea de tăieri mecanizate, diametrul coroanei se reduce la un metru, chiar la 80 de cm, fără a fi afectată calitatea fructelor.
„Prima tăiere are loc imediat după recoltat, iar pe timpul iernii e nevoie de anumite corecţii manuale. Principala intervenţie de tăiere are loc însă în mai sau în prima parte a lunii iunie. Indicator este lăstarul de un an care trebuie să aibă 8 pînă la 12 frunze formate”, a explicat specialistul sloven, asistat în demersul său de către Florin Niţu, director de produs la Syngenta, în cadrul Diviziei de Protecţia plantelor.
În ceea ce priveşte răritul mecanizat, pentru a elimina încărcătura pe pom, se recomandă distrugerea parţială a florilor înainte de înflorire. Chiar dacă prin acest proces se reduc randamentele, din punct de vedere calitativ fermierul va avea de câştigat. Un alt argument pozitiv ar fi reducerea fenomenului de periodicitate. Rezultate bune s-au obţinut şi în cazul soiurilor predispuse genetic la această alternanţă (Fuji sau Elstar).
Există şi anumite aspecte negative, cum ar fi vătămarea uşoară a ramurilor şi a florilor, stimularea creşterii lăstarilor şi, nu în ultimul rând, răspândirea bolilor bacteriene (Erwinia amylovora intră foarte uşor prin rănile produse pe pomi). Sfatul specialiştilor este ca în primul an să se realizeze acest rărit mecanizat doar pe un singur rând, pentru a nu compromite întreaga producţie, în cazul în care manipularea utilajului se face în mod defectuos.
Controlul insectelor
Extrem de apreciată a fost şi intervenţia profesorului Edison Pasqualini, de la Institutul de Entomologie al Universităţii din Bologna, care a oferit trucuri şi sfaturi practice privind combaterea dăunătorilor.
Discuţiile s-au axat în special pe viermele fructelor (Cydia pomonella), care provoacă cele mai însemnate pagube în culturile de măr şi păr. „La nivel mondial, circa 70 la sută din cantitatea de insecticide folosită în pomicultură este destinată combaterii acestui dăunător.
În funcţie de regiunea în care se dezvoltă, această insectă poate avea într-un an mai multe cicluri de viaţă. Spre exemplu, în Italia, dar probabil şi în România, pot exista două sau chiar trei generaţii de Cydia pomonella pe parcursul unui singur sezon”, spune specialistul italian. Această specie este cea mai periculoasă pentru sănătatea pomilor fructiferi şi are o rată naturală de distrugere de 99%, dacă nu se intervine prin metode de combatere.
Capcanele feromonale pot fi o soluţie, însă există câteva trucuri pe care fermierul ar trebui să le cunoască pentru a maximiza eficienţa în acest caz. Profesorul Pasqualini recomandă aplicarea ovicidului Insegar imediat după prinderea în capcană a primilor adulţi, deoarece în două-trei zile femela va începe depunerea ouălor, iar 90 la sută din ouă vor fi depuse în şapte-opt zile.
Trebuie însă ştiut faptul că femela se împerechează în perioada amurgului, când temperatura exterioară este în jur de 15 grade. Dacă în intervalul respectiv (o oră înainte de apusul soarelui şi două ore după) temperatura este mai mică, atunci femela nu mai depune ouă, chiar dacă a avut loc împerecherea, făcând practic inutilă utilizarea ovicidului.
La prima generaţie, pentru a avea confirmarea vizuală a depunerii pontei, e suficient să privim în vecinătatea fructelor, deoarece 90% din ouă se vor afla pe o rază de 20 cm în jurul acestora. În schimb, la generaţia a doua ouăle sunt depuse atât pe fructe cât şi pe frunze, iar atacul va fi mult mai puternic.
Pe de altă parte, amplasarea capcanelor nu se face la voia întâmplării. Trebuie ţinut cont de vânt, care ar putea îndepărta feromonii în afara livezii şi ar face imposibilă capturarea insectelor sau ar atrage insectele de la ferma vecină. Ideal ar fi ca aceste capcane să fie poziţionate la marginea livezii la un nivel superior coroanei pomilor şi cu vântul dominant bătând înspre livadă, distribuind astfel feromonul. Cele mai expuse zone de atac sunt sudul şi vestul, unde temperaturile sunt mai ridicate în momentul depunerii ouălor.
La rândul său, Riccardo Liguori, în calitatea sa de director de Dezvoltare Insecticide la Centrul de Dezvoltare din Milano, a prezentat cele mai noi produse din portofoliul companiei Syngenta, respectiv insecticidele Affirm şi Voliam Targo, substanţe cu efect ovi-larvicid, care acţionează prin contact (pe larvele neonate ce ies din ouă) şi ingestie pe larve.
ŞTIAŢI CĂ…
• Syngenta este unul dintre primii trei producători de material genetic din lume.
• Una din cinci tomate şi unul din cinci ardei cultivaţi la nivel mondial are la bază material genetic Syngenta.
• Doi din cinci pepeni verzi sunt produsul materialului genetic Syngenta
• Anual, din bumbacul produs cu tehnologie Syngenta se obţin 20 miliarde de tricouri.
• 70 la sută din orzul utilizat la producerea wiskey-ului poartă amprenta companiei Syngenta.
