Totul vine ca urmare a numeroaselor discuții și semnale, din ultimii ani, potrivit cărora liceele specializate pe domeniul agro-zootehnic au o mai mare nevoie de susținere. Problema este cu atât mai complexă, cu cât situația unităților școlare care au și ferme didactice se degradează pe zi ce trece din cauza nefinanțării. Însă, odată cu aprobarea noului PNDR, ar putea exista șansa de a aplica pentru finanțări europene. “Prin PNDR 2020 dăm posibilitatea și universităților, dar și liceelor specializate care au ferme, să aplice pentru a-și îmbunătăți baza materială, mă refer aici la utilaje pentru fermele didactice, astfel încât, dincolo de o bază de pregătire mult mai bună pentru cei care vor deveni fermieri, să aibă și un nivel de competitivitate cel puțin egal cu cel al societăților comerciale”, sublinia ministrul agriculturii.
Vizita ministrului în județul Iași a inclus și un popas la Liceul Tehnologic “Haralamb Vasiliu” din Podu Iloaie, o instituție de învățământ agricol amplasată într-o zonă în care aproximativ 40% din populație se ocupă cu agricultura. Unitatea școlară are în proprietate aproximativ 64 hectare de teren, din care circa 52 ha teren agricol și 5 ha grădină. Deși dispune de o anumită bază materială, dezvoltată atât cât a fost posibil în cei 51 de ani de la înființare, Liceul Agricol din Podu Iloaie (la fel ca multe altele din țară), are în continuare nevoie de investiții.
Dubla subordonare a liceelor agricole, încă în negocieri
Invitat să detalieze aspectele privind dubla subordonare a liceelor agricole, ministrul agriculturii a precizat că acum se poartă discuții la nivel de conținut al protocoalelor și nici într-un caz nu este vorba despre banii cu care să participe Ministerul Agriculturii, pentru că s-ar găsi toate resursele financiare de care ar fi nevoie, dacă s-ar pune această problemă. Negocierile țin de întocmirea documentelor, în așa fel încât indiferent de apartenența politică a miniștrilor (Educației și Agriculturii), colaborarea instituțională să se producă. “Astăzi sunt foarte multe materii și, trebuie să recunoaștem, care nu au partea de aplicabilitate practică și atunci cred că această dublă subordonare ar rezolva această problemă și am direcționa cu adevărat tinerii care vor să meargă la licee de specialitate către ceea ce este nevoie în piață. Dacă se pune acum problema finanțării liceelor și de către Ministerul Agriculturii, găsim banii fără nici un fel de problemă”, a declarat ministrul agriculturii.
Nu sunt bani nici pentru cofinanțarea proiectelor
Colegiul Agricol „Vasile Adamachi“ din Iași are peste 550 de elevi care se pregătesc atât în domeniul agriculturii convenționale, cât și în specializări precum agricultură ecologică, protecția mediului, mecanică auto, industrie alimentară, totodată existând și cursuri de tehnician economic, agroturism, bancheting, cadastru funciar și topograf. Și în această instituție, baza materială este rămasă la nivelul la care era atunci când exista dubla subordonare – Ministerul Educației/Mnisterul Agriculturii. După trecerea în subordinea unică la Educație, nu au mai existat fonduri pentru investiții în baza materială. “Lipsa banilor ne ține pe loc și nu putem să facem minime investiții. Nu mai spun că ne-ar trebui chiar un tractor, pentru o specialitate deosebit de solicitată, dar care lipsește, respectiv conducerea tractorului. Despre dubla subordonare se vorbește de mult timp, dar doar se vorbește. Aș vrea să văd că se și realizează, în sensul de a fi finanțați și de către Ministerul Agriculturii, nu de a le fi doar subordonați. Dacă va trebui să facem raportări suplimentare pentru că primim fonduri, noi suntem gata să scriem și mai multe acte, considerând că merită. Lipsa banilor este problema comună a celor care am mai rămas în sistemul liceelor agricole românești. Iar, dacă ar fi ca problema să se rezolve prin această dublă subordonare, pe noi ne-ar bucura. Poate că și Ministerele vor discuta mai îndeaproape, iar școlarizarea va fi în armonie reală cu cerința pieței forței de muncă. Dacă informație teoretică există, și chiar la cel mai performant nivel, în toată țara la capitolul practică sunt probleme. La noi, mașinile și utilajele agricole au vechimi de zeci de ani, poate chiar și de 50 de ani. Le reparăm, le cârpim și le folosim cum putem. Bani ca să luăm altele nu avem ”, ne spunea Carmen Beatrice Zelinschi, directorul liceului ieșean.
Ce vor producătorii și ce ar trebui să se școlarizeze?
Proprietarii de afaceri agricole, marii fermieri care au nevoie de forță de muncă, spun că agricultura performantă și eficientă nu se poate face ca în urmă cu o sută de ani, cu oameni care cultivă pământul și cresc animalele doar după cum cred ei că trebuie procedat, ci cu oameni pregătiți, cu specialiști. Acum nu chiar oricine poate fi mecanizator, ci aspirantul la această ocupație trebuie să cunoască o limbă străină, pentru că tehnica agricolă în mare parte este din import, scumpă și nu poate fi exploatată oricum. “Eu aș vrea să am angajați numai de aici, din comuna mea. Dar, în zonă, nu găsesc personal. Dintre cei peste 20 de angajați, mai mult de jumătate fac naveta din Bârlad la Costești. De exemplu, am vrut să angajez un mecanizator, însă nimeni nu venea. Nu prea se înțelege, aici, că mecanizator, tractorist, astăzi, înseamnă enorm. Este, practic, un operator care lucrează pe un utilaj de miliarde de lei. Pe de o parte, tinerii nu doresc cu adevărat să muncească, nici nu au mai fost educați în acest sens. Pe de altă parte, nici liceele de profil nu îi pregătesc în mod corespunzător. Nici nu au o bază materială pe măsura acestui timp, ci foarte învechită – dacă o au și pe aceeai”, explica inginerul Dan Hurduc, fermier din Costești, județul Vaslui.
Cât despre elevii care caută licee cu profil agricol, aceștia sunt din ce în ce mai puțini, în condițiile în care, în România, în anii 1970, la aceste instituții de învățământ se înregistra concurență la admitere.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
PROFESIONALIZAREA ANGAJAȚILOR ARE LOC ÎN FERMA
Dan Hurduc: “Ca să angajezi un tânăr în agricultură, trebuie să o iei de la zero; niciunul nu vine cu o bază, de nicăieri. Un absolvent de liceu de profil un știe mai nimic practic, adică să folosească un GPS, să lucreze pe computer, să cunoască funcționarea tractoarelor, a combinelor, nu mai vorbesc despre o limbă străină, azi multe dintre utilaje și mașini fiind de proveniență străină. Adică, noi, o parte dintre fermieri, am prins startul, am mers mai departe, dar societatea și celelalte sisteme n-au mai mers după noi și o parte le compensăm individual, formând acești tineri. Asta îmi doresc, ca școlile profesionale și liceele de profil să îi formeze pe absolvenți și practic, în spiritul și la nivelul exact al timpului acestuia. Eu aș angaja astfel de absolvenți”.
