Această particularitate a pajiștilor este condiționată de nivelul de producție, de proporția speciilor de graminee și leguminoase existente în covorul vegetal sau de modul de exploatare (pășunat, fâneață, alternativ). În timpul vegetației, păstrarea unui echilibru între producția pajiștii și calitatea furajului este determinată de modul și nivelul de fertilizare cu azot.
În general, structura floristică a pajiștilor semănate (speciile componente) și modul de folosire impune un consum diversificat de elemente nutritive, pentru a asigura creșterea continuă a plantelor în timpul perioadei de vegetație. În cazul pajiștilor folosite prin pășunatul cu animalele, consumul de azot al plantelor este mai mare, deoarece prin utilizarea cu animalele defolierea se realizează de mai multe ori în timpul unui sezon de pășunat. Dacă se raportează la producția realizată, o tonă de masă verde exportă din sol cantități mari de elemente nutritive (Tabelul 1):
• pajiște pășunată: 5-6 kg N, 1,0-1,5 kg P, 5-7 kg K;
• pajiște cosită: 3-4 kg N, 0,8-1,2 kg P, 3-4 kg K;
• folosire mixtă: 4-5 kg N, 1,0-1,3 kg P, 4-5 kg K.
150-200 kg de masă verde în plus la 1 kg de azot aplicat
Efectul fertilizării cu azot a pajiștilor semănate are următoarele particularități:
• modificarea structurii floristice a vegetației, respectiv a speciilor de graminee și leguminoase;
• modificarea compoziției chimice a plantelor și creșterea valorii nutritive a furajului;
• restituirea parțială a elementelor nutritive extrase de plante din sol;
• creșterea și eșalonarea producției în timpul perioadei de vegetație prin refacerea repetată și constantă a plantelor după pășunat sau cosire;
• prelungirea cu 1-2 ani a duratei de exploatare a pajiștii.
Culturile de pajiști, inclusiv cele semănate, valorifică aproape în totalitate îngrășămintele cu azot aplicate. Din acest punct de vedere, coeficientul de folosire este de peste 90 la sută la pajiști, față de numai 50-60 la sută la culturile anuale din terenurile arabile. În funcție de dozele aplicate, de structura floristică și de modul de folosire a pajiștilor semănate, la un kilogram substanță activă de azot aplicat se obțin sporuri de producție cuprinse între 150 și 200 kg masă verde.
Pajiștea produce și azot biologic
În condițiile pajiștilor semănate, cu o structură floristică complexă, formată din specii de graminee și leguminoase de pajiști, aplicarea îngrășămintelor minerale cu azot este condiționată de aportul leguminoaselor la aprovizionarea pajiștilor cu azot biologic. Astfel, în funcție de proporția plantelor de leguminoase din vegetație și de producția de masă verde, în fiecare an, o pajiște semănată produce cantități importante de azot biologic: o proporție de 10-20% leguminoase realizează între 15 și 25 kg de azot/ha; între 20 și 30% leguminoase se realizează 40-70 kg/ha N; peste 40% leguminoase produce între 60 și 100 kg/ha de azot simbiotic (Tabelul 2). Ca urmare, în funcție de proporția speciilor de leguminoase prezente în covorul vegetal al pajiștilor semănate, cu aceeași pondere se reduc și dozele de îngrășăminte minerale cu azot recomandate pentru pajiștile formate numai din specii de graminee perene.
Tipul de sol și particularitățile sale, anul de vegetație și modul de folosire influențează puternic nivelul dozelor de îngrășăminte cu azot și aplicarea diferențiată și eșalonată a acestora (Tabelul 3). Dozele recomandate în acest tabel se aplică în situația în care solul este bine aprovizionat cu fosfor și potasiu sau în cazul în care înainte de semănat s-au folosit îngrășăminte complexe cu aceste elemente nutritive.
În timpul anilor de vegetație ai pajiștilor semănate, îngrășămintele minerale pot fi înlocuite și cu îngrășăminte organice, cum este gunoiul de grajd, bine fermentat (timp de 2-3 ani), administrat direct pe covorul vegetal, toamna târziu sau în timpul iernii. În acest caz se aplică o doză de 20 t/ha, la interval de doi ani, prin care se asigură următoarele cantități de elemente fertilizante (substanță activă): 100-120 kg/ha azot, 50-60 kg/ha fosfor, 120-140 kg/ha potasiu.
Fertilizarea în vegetație a pajiștilor semănate favorizează o creștere a gradului de consumabilitate a furajului de către animale, mărește digestibilitatea și valoarea nutritivă a acestuia, determină o mai bună repartiție a producției de masă verde în timpul perioadelor de pășunat, prelungește durata de folosire și menține echilibrul elementelor nutritive în sol.
TABELUL 1: CANTITATEA DE ELEMENTE NUTRITIVE EXPORTATE (PRELUATE) DIN SOL PRIN PRODUCȚIA REALIZATĂ PE PAJIȘTILE SEMĂNATE
TABELUL 2: CONTRIBUȚIA SPECIILOR DE LEGUMINOASE LA FERTILIZAREA CU AZOT A PAJIȘTILOR SEMĂNATE
TABELUL 3: DOZE DE ÎNGRĂȘĂMINTE MINERALE CU AZOT RECOMANDATE PENTRU CULTURILE DE PAJIȘTI SEMĂNATE
Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016
