De ceva timp, prelucrarea terenului în ferma Agrobilan se face în sistem strip-till. În mare parte, se bazează pe un echipament de la Maschio Gaspardo, Zebra, care de altfel nici nu se mai produce. Cu Zebra, aplicarea îngrăşămintelor uscate este combinată cu o prelucrare conservatoare, care păstrează reziduurile de cultură între rânduri, prevenind astfel eroziunea solului.

„Sunt tare fericit că nu l-am vândut în urmă cu trei ani, când un alt fermier din zonă mi l-a cerut. Acest utilaj prelucrează terenul în bandă, pentru că tehnologia strip-till presupune să lucrezi doar în benzi care vin subsoliate cu un organ până la adâncimea de 30 cm. Acel pământ este dislocat dar nu vine scos la suprafaţă ci doar pe o lăţime îngustă. După acele organe vin nişte discuri care rearanjează pământul pe fiecare rând, tasându-l cu roţile de tasare. În faţă mai există nişte roţi stelate care aruncă resturile vegetale. Şi apoi poţi semăna. Dar în acelaşi timp cu prelucrarea pe care o faci plasezi şi îngrăşămintele. Ideea este ca macroelementele să ajungă cât mai în profunzime, astfel încât rădăcinile plantelor care se vor dezvolta ulterior să poată explora solul. Dar asta o faci o dată la doi ani, pentru că altfel rişti să ţi se întărească foarte tare solul”, a observat fermierul Vasile Târziu.

„Parcurgem nişte momente antagoniste, când într-o zonă plouă în exces şi în altă zonă e foarte arid. Iar eu mă lupt ca să păstrez apa în sol dar şi microbiologia solului, pe care în mod normal o expunem la radiaţiile solare şi omorâm o grămadă de bacterii care sunt esenţa vieţii şi a dezvoltării plantei. Dacă ele nu există în sol într-o cantitate echilibrată, nu faci producţie. Poţi să-i dai câte îngrăşăminte vrei”, este de părere fermierul din județul Timiș.

Precipitații în exces în Timiș

Aşa cum anticipa încă din primăvară, anul agricol recent încheiat a fost unul de risc pentru fermierii din vestul ţării. Nu doar căldurile teribile au influenţat negativ producţiile, ci şi ploile în exces.

„Au fost şi cantităţi impresionante de precipitaţii. Sunt zone în judeţul Timiş care au înregistrat şi peste 2.000 de litri de ploi într-un an, ceva de neimaginat”, a constatat fermierul bănăţean, care îşi desfăşoară activitatea în extremitatea vestică a judeţului Timiş, chiar pe graniţa cu Ungaria.

Producții sub așteptări

La mijloc de septembire mai avea de recoltat în jur de 30% din cele 700 de hectare înfiinţate în primăvară cu floarea-soarelui. Primele estimări privind producţia se situau în jurul unei valori medii de 2,7 tone la hectar. Deloc mulţumitor, în condiţiile în care de obicei recolta peste 3 tone, dar a înregistrat chiar şi 3,5 tone.

Porumb nu mai cultivă de ani buni, tocmai din cauza condiţiilor pedo-climatice nefavorabile din zonă. În schimb, cultivă soia. A recoltat în jur de 2 tone la hectar în medie, departe de aşteptări, dar şi această cultură a fost afectată de temperaturile extreme. A avut în total 105 hectare în sistem ecologic.

Peste 7 tone media la grâu

Pe de altă parte, recunoaşte Vasile Târziu, culturile semănate în toamnă au performat mulţumitor. A obţinut o medie de 7.264 kilograme la grâu şi 4.200 kg la rapiţă. Deşi producţiile au fost bune, preţurile au limitat profiturile.

Două treimi din cantitatea de rapiţă recoltată a vândut-o la o medie de 1,9 lei/kg. Un preţ acceptabil, spune el, în condiţiile unor producţii peste aşteptări. Mai are însă circa o mie de tone pe stoc, cu speranţa că preţurile îşi vor reveni cât de cât. Pentru cultura de rapiţă a alocat în această toamnă 809 hectare.

Presiunea investitorilor străini pe terenuri

În prezent, Vasile Târziu lucrează, împreună cu fratele său, 2.600 de hectare, dar nici nu se gândeşte că şi-ar putea extinde suprafeţele. Mai ales că a crescut costul arendei dar şi preţul terenurilor.

„Sunt fondurile acestea de investiţii cu capital străin care îşi permit să liciteze peste preţul de referinţă al pieţei, ceea ce reprezintă un mare dezavantaj pentru noi fermierii. Este o concurenţă neloială. Iar în final se ajunge la monopol. Între 8 şi 10 mii de euro se vinde astăzi hectarul de teren agricol la noi în zonă. De asemenea, au crescut pretenţiile la arendă. Oamenii nu înţeleg că anul trecut a fost unul atipic şi nu ne-am permis să dăm mai mult. Ei vor acelaşi preţ sau chiar mai mult, dacă se poate”, se plânge acesta.