Deși lista vorbitorilor a fost lungă și plină de personalități care mai de care mai importante – comisarul Dacian Cioloș, ministrul Daniel Constantin, directorul general FAO – Vladimir Olegovich Rakhmanin, vicepreședintele Copa-Cogeca – Harold John Sinclair, dar și ministrul moldovean al agriculturii Vasile Bumacov – totuși Conferința RNDR, cu o temă generoasă, s-a dovedit, în final, un eveniment steril, dar un bun prilej de campanie electorală pentru premier.
În sală erau mai mulți primari PSD decât fermieri reprezentativi pentru ferma de familie din România, iar după discursul oficialităților, sala s-a golit pe jumătate. Au fost însă și prezentări pe tema abordată, care au adus, dacă nu lumină, măcar un licăr de speranță că, într-o zi, ferma de familie va fi un reper și în agricultura noastră. Nathaniel Page, de la Fundația ADEPT, a avut o prezentare care dincolo de titlu – „Importanța și rolul fermei de familie în UE” – chiar a reușit să surprindă realitatea din țara noastră. La fel a făcut și Ioan Agapi – director executiv la Federația Agricultorilor de Munte „Dorna”. Iar ca unic reprezentant al fermei de familie, a vorbit Dan Cismaș, însă abia în a doua zi.
„În România, în perioada comunistă, a dominat mult mai mult forma de fermă de producție și ferma de stat, comparativ cu Polonia, unde procentul a fost invers. Ferma de familie poate fi performantă nu numai prin dimensiune, ci prin valoarea adougată. Sigur, asta presupune organizarea din partea agricultorilor, dar și consultanță. CE a lăsat o flexibilitate foarte mare pentru programele de dezvoltare rurală, dar, în același timp, vrem să ne asigurăm că vor fi programe simple pentru agricultori, deci că toate elementele de simplificare pe care le avem în reglementările comunitare sunt prinse, că există coerență în privința prioritizărilor. În România, chiar dacă se vrea țintirea spre anumite categorii de ferme, să nu fie lăsați deoparte ceilalți 90%, de exemplu, dintre agricultori, chiar dacă sunt ferme mici”, a declarat Dacian Cioloș.
Cioloș a adus în discuție și necesitatea ca România să exporte produse procesate, nu materie pșrimă. „România are interesul nu să exporte vapoare cu cereale, ci să exporte, în primul rând, produse procesate, pentru că în aceste produse procesate se regăsește tradiția, se regăsește specificul culinar din România, precum și mâna de lucru pe care o avem încă din abundență în mediul rural”, a declarat comisarul european.
