Emil Turdean va cultiva 100 hectare de in. Uleiul, șrotul, paiele, chiar și pâinea din in sunt la mare căutare!
Deși de mai mulți ani fermierii din sudul României au ales să cultive sorg ca o alternativă la porumb – pe fondul schimbărilor climatice -, iată că un cunoscut agricultor ardelean crede în viitorul culturii inului și propune relansarea ei în Podișul Transilvaniei, ca opțiune profitabilă și sustenabilă la culturile agricole tradiționale.
EMIL TURDEAN CULTIVĂ O NOUĂ CULTURĂ CU POTENȚIAL ȘI PIAȚĂ DE DESFACERE, O ALTERNATIVĂ PENTRU ZONE CU FLOAREA SOARELUI ȘI CU PORUMB
„Inul va fi o alternativă pentru multe zone și cu floare, și cu porumb. Eu nu vreau să lămuresc pe nimeni, n-are decât fiecare să-și cheltuiască energia și inteligența așa cum crede de cuviință”, ne-a declarat clujeanul din Bădeni.
Emil Turdean: ”Inul se poate folosi, inclusiv ca pâine, poți face pâine din el; uleiul de in este unul dintre cele mai scumpe uleiuri; șrotul de in este un șrot foarte valoros pentru furaj, plus că și paiele balotate se vând cu 150 euro tona”.
INUL PERMITE UN BUN ASOLAMENT
Emil Turdean ne spune că a mai cultivat in și pentru început va semăna 100 de hectare. „Eu știu de ce pun 100 de hectare de in, că atâta îmi permite rotația culturilor. Plus de asta, îl pot băga într-un asolament foarte bine”.
O FABRICĂ DE FUIOR PE STRUCTURA UNEI COOPERATIVE AGRICOLE
Fermierul este un vizionar. „Imediat putem face pe lângă o mică industrie pe o cooperativă cu mai mulți fermieri, o fabrică de fuior; se vinde la izolații pentru case, se vinde pentru industria automobilelor, în loc de plastic, deci, sunt multe avantaje”, crede Emil Turdean.
Clujeanul își dorește să organizeze anul viitor Ziua Porților Deschise în câmpul de in, pentru ca fermierii să descopere avantajele acestei culturi.
„PÂNĂ GĂTĂM NOI FABRICA DE ULEI, INUL PLEACĂ PE EXPORT, APOI ÎL PROCESĂM!”
„Inul are piață de desfacere, nu trebuie căutată”, susține fermierul.
Cum Emil Turdean este unul dintre administratorii Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei, este de la sine de înțeles că va promova cultura de in între membrii ei.
De curând au finalizat proiectul unei fabrici de ulei alimentar în valoare de 45 milioane de euro.
„Urmează să ne apucăm de construit în toamna asta. Momentan până gătăm noi fabrica de ulei, inul pleacă pe export și când gătăm investiția îl procesăm noi”, a precizat fermierul.
Emil Turdean: „Eu nu lămuresc pe nimeni, eu cultiv și cine are ochi și urechi, mă caută!”
CITESTE SI: Inul și cânepa, două culturi tradiționale aproape uitate
O NOUĂ CULTURĂ CU POTENȚIAL ȘI PIAȚĂ BUNĂ DE DESFACERE
În plus, Inul este o cultură cu potențial: 7.000 de euro la hectar! Pe lângă dovleac, o cultură pe care o stăpâneşte deja foarte bine, Olimpiu Simionca a decis să exploreze şi alte culturi de nişă, printre care se numără şi inul. Această alegere a venit nu doar din dorinţa de diversificare, ci şi ca o reacţie la cererea tot mai mare pentru produse sănătoase şi ecologice.
Deşi cultura inului nu este lipsită de provocări, fermierul din Teaca (judeţul Bistriţa-Năsăud) a văzut potenţialul acesteia şi a decis să investească în ea. „Am cultivat anul acesta 2 hectare cu in, tot în sistem ecologic. În mod paradoxal, arşiţa din luna august a ajutat cultura. Seminţele de in au cea mai mare concentraţie de acizi graşi polinesaturaţi Omega 3 dintre toate plantele. Şi chiar mai mult decât peştele. Sunt foarte sănătoase”, ne-a mărturisit Olimpiu. Detalii AICI!
