De asemenea, fermierii trebuie să intensifice ritmul lucrărilor de recoltare a culturilor agricole de câmp: porumb, sfeclă de zahar, tutun, cartof, soia, de îndată ce vremea oferă condiţii favorabile de lucru.
GALAŢI
Campanie agricolă finalizată la 1 noiembrie
La jumătatea acestei luni, în ferma din vecinătatea comunei Matca, inginerul Andi Necula aştepta să intre cu combina la recoltarea florii-soarelui pe ultima parcelă de 14 hectare, semănată ceva mai târzior. Ploile căzute au oprit pentru câteva zile lucrul în câmp, iar terenul era încă moale. Agricultorul s-a arătat încântat de venirea precipitaţiilor – o adevărată mană cerească pentru cultura de rapiţă înfiinţată la sfârşitul lunii august. “Mi-a mai rămas niţel de lucru să adunăm floarea şi apoi cultura de ricin de pe o suprafaţă de câteva hectare. În două zile bune de lucru putem finaliza campania de recoltare. După ce terminăm, vom trece cu toate forţele la semănatul grâului. Ne-am propus să însămânţăm 160 de hectare şi am reuşit să încorporăm sămânţa pe aproape jumătate din suprafaţă înainte de venirea ploilor. Pe terenurile noastre, soiul românesc Glosa răspunde cel mai bine la condiţiile de climă şi de sol şi valorifică foarte bine îngrăşămintele. Anul acesta încercăm pe un lot demonstrativ şi PC 102 de la Procera, alături de alte soiuri străine aflate pe piaţă în oferta companiilor producătoare”, ne-a declarat şeful fermei.
Specialistul a prognozat că în câteva zile va finaliza semănăturile de toamnă şi apoi va trece la prelucrarea terenului pentru culturile prăşitoare din primăvara următoare. Acesta este convins că până la 1 noiembrie va fi gata cu campania de toamnă şi se va retrage în fermă cu toată echipa, pentru a începe reviziile şi reparaţiile la maşinile şi utilajele agricole.
IAŞI
Activitate intensă pe terenurile ieşene
Fermierii moldoveni au reluat activitatea în câmp după trecerea frontului de precipitaţii şi după ce terenurile bine zvântate au permis intervenţia mecanizată a utilajelor agricole. “La nivelul asociaţiei noastre, producătorii agricoli sunt în curs de a finaliza recoltarea porumbului de pe ultimele suprafeţe şi, concomitent, pregătesc terenurile pentru a fi semănate. Pentru aceasta, în toate fermele s-a făcut din timp aprovizionarea cu sămânţa pentru orz, orzoaică şi grâu. De asemenea, în multe exploataţii agricole se derulează cu bune rezultate înfiinţarea culturilor de cereale păioase, cea mai importantă lucrare a sezonului”, ne-a declarat Emil Bălteanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Iaşi.
Ploile au întârziat recoltatul porumbului
În acelaşi timp, cultivatorii realizează tratamentele la rapiţă pe solele unde cultura are un stadiu de vegetaţie optim. Cei care au avut rapiţa nerăsărită, au reînsămânţat terenul şi aşteaptă ca în perioada următoare plantele de rapiţă să se dezvolte corespunzător şi să poată intra în iarnă în stadiul de cel puţin 4-5 frunze. „Ploile au prins foarte bine, precipitaţiile au însumat în medie cam 25 litri pe mp, se poate face pregătirea terenului, iar fermierii care au condiţiile tehnice de a semăna direct în mirişte, o fac fără întârziere. Suntem cumva rămaşi un pic în urmă cu porumbul, e adevărat, dar o îl recoltăm până la sfârşitul lunii octombrie. Producţia va fi, undeva, cu vreo 10 procente sub nivelul de anul trecut. Fizic, se poate vorbi de o medie de 9-10 tone la hectar. Trebuie spus că sunt fermieri care, aplicând tehnologii intensive, au obţinut producţii de peste 12 t/ha”, a precizat Emil Bălteanu.
Producţii mai mici decât în anul precedent
Şi în ferma lui din zona Voineşti-Horleşti, de 300 hectare, s-a încheiat recoltatul porumbului pe cele 80 ha cultivate. Aşa cum era de aşteptat, producţia a fost un pic mai mică decât cea de anul trecut. „În zona noastră, ploile s-au oprit la sfârşitul lunii iunie. Dacă în 2018 am avut o producţie medie de aproape 10 tone/ha, anul acesta a fost cu circa 10-15% mai mică. Dar noi suntem mulţumiţi, având în vedere calitatea scăzută a terenului şi seceta agresivă”, a susţinut liderul cultivatorilor de cereale şi plante tehnice ieşeni.
De asemenea, după cum ne spune, la floarea-soarelui (70 hectare) a obţinut o producţie care s-a apropiat de 3 tone/ha, iar la grâu recolta a fost în medie de 5,5 tone/ha. La orz (50 ha), randamentul înregistrat a fost ceva mai mic, la nivelul a 3 tone/ha. „Nu ne aflăm într-o zonă în care solul să ne ajută foarte mult, însă ne străduim să compensăm lipsa nutrieţilor specifici unui cernoziom cu intervenţii tehnologice la timp şi de calitate”, a subliniat Emil Bălteanu.
În testare, genetica românească de la Fundulea
Fermierul ieşean cultivă sămânţă hibridă de porumb rezistentă la arşiţă şi la secetă, produsă de companiile Monsanto şi Corteva, din grupa de maturitate 300-400 FAO. Pentru floarea-soarelui a ales să pună hibrizi de la Syngenta şi Corteva. Dar de anul viitor va încerca, pe o solă de vreo 30 hectare, şi genetică românească de la Fundulea. Până atunci, are în intenţie să încheie arăturile de toamnă şi să pregătească terenurile pe care le va însămânţa în primăvară cu plante prăşitoare.
DOLJ
Bătălia cu seceta
În judeţul Dolj, producătorii agricoli duc o mare bătălie cu seceta. În zona Segarcea, adică în partea centrală a Câmpiei Olteniei, acolo unde îşi desfăşoară activitatea membrii COOP Agricola Segarcea Cooperativă Agricolă, nu a plouat deloc de la jumătatea verii şi până spre a doua decadă a lunii octombrie. Ca urmare, lucrările de pregătire a patului germinativ şi semănatul cerealelor păioase se realizează cu mare greutate.
Un an fără rapiţă!
„Nu s-a semănat rapiţă deloc pentru că nu s-a putut! La noi nu a plouat de la mijlocul lunii iulie şi efectiv nu s-a putut pregăti terenul pentru rapiţă, iar cooperatorii nu au riscat. Nici măcar precipitaţii locale nu au fost! Deficitul de apă în sol este foarte mare şi, din păcate, chiar dacă în anumite zone infrastructura de irigaţii este funcţională, oamenii nu au echipamente de irigat, mă refer la fermierii mici. Se pregăteşte terenul cu foarte mare greutate pentru însămânţarea grâului. Avem în cooperativă în jur de 10 mii de hectare şi sperăm să însămânţăm cel puţin jumătate din suprafaţă. S-a început destul de târziu, în aşteptarea unor precipitaţii, şi preconizăm să terminăm lucrarea în jur de 1 noiembrie”, ne-a declarat Mihaela Niculeţ, preşedinta cooperativei.
Producţii bune la floare şi porumb
Pentru cooperatorii segărceni, culturile de primăvară au fost foarte bune, iar producţiile neaşteptat de mari, atât la floarea-soarelui, cât şi la porumb. Astfel, s-au realizat între 15 şi 18 mii de kilograme de porumb boabe la hectar şi în jur de 3,5-4.000 kg/ha la floarea-soarelui. Recolta obţinută cu atâta trudă a fost valorificată destul de bine cu contracte încheiate din timp şi la preţuri bune. „Noi ne-am înfiinţat din ianuarie 2018; este primul sezon agricol complet de când lucrăm împreună. De anul viitor vom merge şi noi pe procedura de licitaţie, până acum nu am avut timpul necesar să organizăm aşa ceva”, a explicat Mihaela Niculeţ.
În cooperativă preponderentă este partea de legume. Sunt înregistraţi în jur de 40 de membri cu suprafeţe mici de legume, din care 15 fermieri au cultura mare, şi, evident, deţin cea mai mare parte din suprafaţă.
PARIU PE CULTURILE ECOLOGICE
“Anul acesta ne-am dotat cu o grapă performantă pentru culturile bio de soia şi lucernă, înfiinţate pe zece hectare. Am avut mare nevoie în primăvară pentru controlul buruienilor, dar mai ales pentru a sparge crusta de la nivelul solului, formată în urma ploilor. Anul viitor, avem de gând să mărim suprafaţa cultivată în sistem ecologic cu încă 80 de hectare. De asemenea, tot pentru anul următor ne-am propus să achiziţionăm o combină şi un disc Jocker. Acum suntem în perioada de căutare a ofertelor; încercăm să găsim vreo promoţie mai atractivă cu prilejul Târgului IndAgra”, a precizat Andi Necula.
O COOPERATIVĂ LA ÎNCEPUT DE DRUM
„Fiind la început de drum, nu am desfăşurat activităţile specifice cooperativelor agricole, în sensul valorificării în comun a produselor şi aprovizionării de inputuri. În schimb, suntem în procedura de a implementa un proiect pe Măsura 4.2 cu cofinanţare de 30 la sută, în urma căruia să construim un depozit cu atmosferă controlată pentru colectarea, sortarea şi procesarea de legume, pe care sperăm să-l punem în funcţiune anul viitor. Capacitatea este de 1.500 de tone, iar valoarea depăşeşte un milion de euro. Noi sperăm să convingem agricultorii să vină în cooperativă, pentru că numai uniţi vom fi luaţi în seamă. Mă refer la fermierii mijlocii, mici şi foarte mici. Avem speranţa că vom fi ajutaţi şi de facilităţile fiscale promovate în ultimii doi ani şi că în viitorul exerciţiu bugetar vor fi măsuri strict pentru pentru înfiinţarea şi dezvoltarea cooperativelor agricole”, a susţinut Mihaela Niculeţ. Preşedinta cooperativei din Segarcea deţine o fermă legumicolă cu spaţii protejate însumând 4.000 mp, în care cultivă cu precădere tomate.
Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)