Dumitru Manole: Porumbul nu se face acolo unde nu cad 600 mm precipitații pe an. Sorgul rezistă și are costuri mai mici cu 1.500 lei/ha față de porumb - Revista Ferma
4 minute de citit

Dumitru Manole: Porumbul nu se face acolo unde nu cad 600 mm precipitații pe an. Sorgul rezistă și are costuri mai mici cu 1.500 lei/ha față de porumb

Dumitru Manole studiază de 10 ani „cămila deșertului”. Epopeea sorgului s-a scris la Amzacea!”

Dumitru Manole Porumbul nu se face unde nu cad 600 mm precipitații pe an

Dumitru Manole: SORGUL are costuri mai mici cu 1.500 lei/ha față de porumb și este un furaj valoros.

EPOPEEA SORGULUI S-A SCRIS LA AMZACEA!

O discuție purtată recent cu dr. ing. Dumitru Manole, despre care acad. Cristian Hera remarca „devotamentul acestuia pentru agricultură, cât și legătura sa cu cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică”,  a afirmat categoric că „epopeea sorgului s-a scris la Amzacea!”

Promotor al acestei culturi, supranumită și „cămila deșertului”, ca alternativă la cultura porumbului, fermierul va organiza la sfârșitul lunii august, sub egida ASAS, Conferința “Adaptarea tehnologiilor de cultură: floarea soarelui, porumb, sorg în condițiile schimbărilor climatice ale anului agricol 2024 – 2025”.

„Noi am pornit cu sorgul încă din 2015 și am făcut observații la această cultură în câmpul experimental al fermei Sport Agra, pentru că epopea sorgului s-a scris aici, la Amzacea. Am dezvoltat și inovat tehnologia de cultivare, în sensul că am devansat cu mult perioada de semănat recomandată (prima decadă a lunii mai). Anul acesta am însămânțat 78 de hectare în data de 14 aprilie. Și cum se prezintă câmpul cu sorg la această dată sperăm să facem producție!”, a declarat, pentru revista-ferma.ro, fermierul din Amzacea.

AFLĂ AICI TOTUL DESPRE SORG!

PRIMELE EXPERIENȚE CU GENETICĂ AMERICANĂ

„Istoric vorbind, primele experiențe cu sorgul au fost începute în 1961-62 la Stațiunea Valul lui Traian, când s-au adus 13 hibrizi de sorg Minnesota din SUA. Aceștia au produs în medie cu 600 – 3.000 kilograme mai mult decât hibridul raionat de porumb HD 302. Ceva mai târziu, la Institutul de la Fundulea au fost creați hibrizii românești F31 si F32”, își amintește venerabilul fermier.

PORUMBUL NU SE FACE UNDE NU CAD 600 MM PRECIPITAȚII PE AN

„În județul Constanța, nu sunt irigate mai mult de 10.000 hectare de porumb și atunci am dezvoltat cultura sorgului. Anul trecut, din 27.000 hectare cu porumb, 21.000 au fost calamitate! Or, trebuie să privim cultura sorgului în complementaritate cu porumbul și acolo unde nu există minimum 600 mm precipitații pe an, nu trebuie cultivat porumbul! Așa că am oferit o alternativă producătorilor agricoli”, pledează Dumitru Manole.

Dumitru Manole: ”Anul acesta, în România sunt cultivate cu sorg circa 16.000 hectare, din care 500 în județul Constanța. De aceea, trebuie să promovăm „cămila deșertului”.

CITEȘTE ȘI: SORGUL, ”slăbiciunea” meșterului Manole! Tehnologia sorgului adaptată de Dumitru Manole la schimbările climatice

SOLUȚII TEHNOLOGICE DE ERBICIDARE

Fermierul subliniază importanța erbicidării. „Problema este când facem cartarea buruienilor: nu trebuie să avem costrei, pentru că face parte din aceeași familie cu sorgul. La Amzacea am găsit formule pentru controlul buruienilor.

Astfel, anul trecut am folosit bentazon (2 litri la hectar) plus 2-4 D (1 litru/ha), iar în primăvara aceasta am folosit prosulfuron (0,4 kg la hectar) plus 2-4 D (aceeași doză). Și în felul acesta suntem bucuroși că avem o cultură curată de buruieni”, continuă fermierul.

Dumitru Manole - Porumbul nu se face unde nu cad 600 mm precipitații pe an

UMIDITATEA LA RECOLTARE

Dumitru Manole atrage atenția la umiditate în alegerea momentului recoltării. „Sorgul se recoltează la 14% umiditate și pentru că începe înfloritul de la vârful paniculului, vom avea boabele de la vârf cu 10-12%, iar cele de la bază cu 16-17% și atunci trebuie fie aplicat un desicant, fie așteptat să coboare umiditatea la 14%”.

COSTURI MAI MICI CU 1.500 LEI/HA FAȚĂ DE PORUMB

Cultura este deosebit de atractivă în comparație cu porumbul. „Un mare avantaj al sorgului este cheltuiala redusă pentru înființarea și întreținerea culturii. În ultimii ani în ferma de la Amzacea, costurile sunt mai mici cu 1.500 de lei/hectar, comparativ cu ale porumbului.

La care se adaugă și alte avantaje, precum sucul glucidic pe care îl conține sorgul, folosit pentru producerea de băuturi răcoritoare, ca și faptul că nu are gluten îi conferă un mare avantaj în procesarea pastelor făinoase”, explică specialistul.

FURAJ VALOROS

”De asemenea, există sorg pentru furaj, cu o producție în jur de 80-100 t/ha, care se poate însiloza.  Cercetările pe loturile de găini ouătoare, pe puii de carne și pe porcine au evidențiat prelungirea curbei de ouat, sporuri suplimentare de creștere în greutate decât folosind în rație porumbul. Sorgul conține triptofan (un aminoacid esențial) cu mai bune rezultate în hrănirea animalelor”, susține dr. ing. Dumitru Manole.

VEZI ȘI: O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare

O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×