O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare - Revista Ferma
4 minute de citit

O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare

Între dealurile de porumb uscat, sorgul ”gigant” s-a menținut încă verde.

Irinel Lupu - consultant tehnic al fermei - a măsurat sorgul gigant: peste 3,5 metri înălțime
Foto: Irinel Lupu – consultant tehnic al fermei – a măsurat sorgul gigant: peste 3,5 metri înălțime

Sibianul Andrei Simo a ales să pună pentru prima dată în fermă sorgul pentru însilozare, o plantă cu rezistență la boli care dă un furaj de calitate. Și i-a reușit! „Am încercat pe 2,2 hectare să văd cum e. Cultiv și porumb, dar avem probleme cu Diabrotica. Sunt mulțumit că am recoltat vreo 95 de tone la hectar, între dealurile de porumb uscat, sorgul s-a menținut încă verde”, ne-a declarat fermierul din Ocna Sibiului, mândru de performanța culturii în sistem neirigat.

SORGUL – O SOLUȚIE LA DIABROTICA ȘI MONOCULTURA DE PORUMB 

Andrei Simo cultivă 80 ha de teren cu triticale, orz, porumb pentru însilozare și pentru boabe și lucernă pentru cele 70 de vaci mulgătoare din ferma zootehnică. „Sorgul l-am încercat deoarece pe zonă este problemă cu viermele vestic al rădăcinilor porumbului (Diabrotica virgifera), dar și cu diversificarea, că nu avem voie să punem porumb după porumb”, explică fermierul.

Sămânța a fost Jumbo Star – un hibrid semitardiv (65-75 de zile), rezistent la boli, recomandat pentru producția de fân, siloz sau masă verde.

Sorgul, bogat în zaharuri, a fost tocat și amestecat cu porumb pentru a obține un siloz de calitate.

Fermierul Andrei Simo O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare
Andrei Simo – crescător de bovine în jud. Sibiu

„AM IEȘIT UN PIC MAI IEFTIN CA LA PORUMB”

„Tehnologia e ca la porumb, numai că la sorg nu-i problemă cu seceta, asta-i diferența. L-am semănat pe rând cu 280.000 boabe/ha, l-am fertilizat cu 400 kg îngrașământ complex NP 27:13,5 și am mai dat 15 litri de azot foliar. Cu două erbicidări am rezolvat problema buruienilor și asta a fost! Am ieșit un pic mai ieftin ca la porumb”, a explicat fermierul.

CITEȘTE ȘI: Sorgul aduce bani în fermă și în anii secetoși

WhatsApp Image 2024 09 20 at 14.32.24 1 O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare

ANUL ESTE BUN: 9 TONE DE PORUMB BOABE LA HECTAR

Acesta susține că a obținut producții mulțumitoare, deoarece a plouat: 6 tone la triticale, 5,5 la orz și în jur de 45-50 de tone/ha la porumbul siloz, iar la porumbul pentru boabe va obține undeva la 9 tone/ha.

Andrei Simo: „Anul bun a fost, am ieșit foarte bine față de alte părți! Acum vreau să semăn niște triticale, ca în primăvară să le cosesc și după 10 mai să dau un disc și să pun sorg pe 8 hectare”.

Andrei SIMO PLATFORMA SILOZ O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare

UN SORG FĂRĂ PANICUL, DULCE ȘI CU PROTEINĂ RIDICATĂ

„Jumbo Star este o varietate care nu produce panicul la climatul din România. Fermierii cred că neavând panicul, nu are nici proteină, ceea ce nu este adevărat.

Proteina o găsim preponderent în foliaj, cu cât este mai verde, proteina și digestibilitatea proteinei sunt ridicate. Or, la Jumbo Star, foliajul a fost verde; dacă la porumb proteina este undeva între 5-6%, la sorg de la 9% în sus. Un alt avantaj este că hibridul Jumbo Star are între 15 și 20% zaharuri simple, mult mai bine metabolizate de către animale”, ne-a declarat Nicolae Lupu, Deputy TD Manager CEE region (Romania, Bulgaria, Hungary), Alta Seed, compania care deține în portofoliu hibridul Jumbo Star.

Necesar de apă și de fertilizanți cu 30% mai mic

Potrivit acestuia, sorgul are un sistem radicular mult mai dezvoltat decât porumbul, rădăcinile coronare ale acestuia putând să ajungă la cca 2 metri adâncime. De asemenea, sorgul prezintă un număr mult mai mare de perișori absorbanți pe rădăcină, comparativ cu porumbul. ”Toate aceste adaptări ajută cultura sorgului să își extragă apa și nutrienții dintr-un volum mult mai mare de sol, comparativ cu alte culturi, și să ajungă la resurse de apă și nutrienți la care porumbul, spre exemplu, nu poate ajunge. Din acest motiv, necesarul de apă și de fertilizanți aplicați la sorg poate fi și cu 30% mai mic decât la porumb. În anii foarte grei, chiar dacă fermierii aplică o cantitate mai mică de îngrășământ, sunt toate șansele ca acest lucru să nu se observe, cultura de sorg menținându-se foarte productivă. Totuși, pentru a nu se ajunge la secătuirea solurilor de nutrienți, recomandăm să se efectueze o fertilizare echilibrată”, a precizat Nicolae Lupu.

Recoltarea sorgului Jumbo Star, data 17.09.2024

Cisteste si...

Foto 1 iStock 1289621751 artbyPixel scaled De ce devin porcii agresivi?

De ce devin porcii agresivi?

Un subiect de maximă actualitate este studiul şi combaterea agresivităţii suinelor în condiţiile de exploatare tipice fermelor de suine moderne. […]

Recomandările redacției
Ultimele articole
Foto 1 iStock 1289621751 artbyPixel scaled De ce devin porcii agresivi?

De ce devin porcii agresivi?

Un subiect de maximă actualitate este studiul şi combaterea agresivităţii suinelor în condiţiile de exploatare tipice fermelor de suine moderne. […]

Citește mai multe știri →