Discuţii în „fabrica de legume” (I) - Revista Ferma
7 minute de citit

Discuţii în „fabrica de legume” (I)

matca1 m Discuţii în „fabrica de legume” (I)

Matca este „kilometrul zero” al legumiculturii gălăţene şi locul unde problemele legumiculturii româneşti se regăsesc la scară redusă.

„Nu, domnule, la Matca nu-i o afacere, cum spun unii. Noi muncim, nu stăm la ajutorul social. Dacă s-ar fi muncit în România ca în Matca, vă spun că eram demult peste Germania!” Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de producători „Legume-Fructe Matca”

 

„Fabrica de legume” de la „kilometrul zero”

Într-una din aceste zile capricioase de început de primăvară, am vizitat „fabrica de legume” – solarul – unui binecunoscut legumicultor din zonă, şi nu numai: Mircea Croitoru este preşedintele Grupului de producători „Legume-Fructe Matca”.

Dis-de-dimineaţă, când am intrat în gospodăria lui Mircea Croitoru – o plantă răsărită şi frumos îngrijită, aşa cum sunt, de fapt, toate „cărţile de vizită” ale mătcaşilor, acesta era în „fabrică”. Mare parte din viaţă şi-o petrece aici. Solarul are o suprafaţă de 1.600 mp. Prima cultură: castraveţi Cornişon. După recoltarea castraveţilor, urmează tomatele.

Mircea Croitoru îmi spune că ţine foarte mult la schimbarea culturilor, fără de care nu poţi pune bazele unei recolte bogate: „Din toamnă, îmi pregătesc solul cu îngrăşământ bio, Veget Humus şi Organ 3. Dau o doză de 400 kg la 1.600 mp, după care aplic sulfat de magneziu şi sulfat de potasiu.

Am arat şi am udat pe timp de iarnă, căci nu mai cultiv salată că am probleme cu bolile după aia, după care plantez răsadurile de castraveţi, până în 15 martie. Ăştia pe care-i vedeţi acum sunt puşi în pământ pe data de 8 martie, de Ziua Femeii. Solarul nu te aşteaptă!”

Mă uit la mâinele lui. Sunt bătucite de-atâta muncă. Îşi exteriorizează un gând: „De mic copil cultiv castraveţi”. Apoi, continuă: „Ca producţie, anul trecut am obţinut cam 12 kilograme de castraveţi la metru pătrat. Pentru mine e bună, dar sunt şi unii care scot la jumătate”.

 

Manifest pentru sănătatea publică

Discuţia noastră intră pe terenul minat al biostimulatorilor. Mulţi mătcaşi folosesc, în continuare, substanţe care forţează coacerea legumelor. Să iasă primii pe piaţă. Este o concurenţă acerbă. Mircea Croitoru este, însă, ferm în această privinţă: Totul, ecologic! Tot ce face se constituie, practic, într-un manifest pentru sănătatea publică. „Iată, ne aflăm într-o cultură unde merg numai produsele bio.

Sunt mai scumpe, dar dau rezultate excepţionale. Eu nu recomand nici măcar gunoiul de grajd, pentru că şi gunoiul de grajd trebuie să ştii cum îl dai. Dacă l-ai dat verde în cultură şi l-ai dat şi mult, rişti să compromiţi recolta. Şi apoi, vedeţi, cultura este curată, în timp ce gunoiul de grajd aduce buruieni”, îmi explică, cu argumente bune, legumicultorul.


La castraveţi, compost de ciuperci

Şi atunci, Mircea Croitoru a găsit soluţia: „Eu merg pe compost de ciuperci. Am trei ani de când îl cumpăr, de la ciupercărie, şi mai adaug îngrăşăminte omologate de Comisia Europeană”. Iar rezultatele se văd: cultura-i bine îngrijită şi recolta este promiţătoare.

 

O tehnologie „patentată”

În continuare, îmi destăinuie câteva din „tainele” muncii în solar. După ce a terminat cu eliberarea şi curăţirea terenului, dezinfectează, cu pompa manuală, atât scheletul solarului, cât şi solul, cu zeamă bordeleză, 3-5 kg la 100 l de apă.

Apoi, revine cu un insecto-acaricid (Novadim Progress sau Sineratox plus Fastac sau Talstar), în doze duble decât se recomandă prin prospect. Grupul de producători are un parteneriat cu firma EcoIndustries, care le furnizează produse bio olandeze şi îngrăşăminte din import.

Acum patru ani a descoperit două produse ideale pentru cultura de solar: Patent PK, pe bază de fosfor 12, potasiu 15, magneziu 5, sulf 9 şi calciu 8, precum şi Patent Kali, compus din 30 oxid de potasiu, 10 oxid de magneziu şi 17 de sulf. La 1.000 mp, aplică o doză de 75 kg de Patent PK, la care adaugă 100 kg de Patent Kali.


„Aerul e important, ca şi apa”

Reţeta unor recolte bogate nu constă în forţarea plantelor cu substanţe chimice, îmi mai explică Mircea Croitoru: „Degeaba îi dai plantei substanţe chimice, dacă nu-i dai aer la timp. Aerul e important, ca şi apa.

Am sistem de ventilaţie, i-am dat drumul, vedeţi, putem sta îmbrăcaţi în solar, este umiditate suficientă. Mulţi nu dau aerul la timp şi neaerisind planta, apar problemele, iar când mai ai în sol şi îngrăşăminte pe bază de azot, e mai grav”.


ŞTIRI
Un nou hibrid românesc de tomate

Cultura de solar este rentabilă, dar se face cu mari sacrificii. Şi cu mare cheltuială. Preşedintele Grupului de producători „Legume-Fructe Matca” vrea să încurajeze legumicultorii să cultive un nou hribrid de tomate, românesc: „Încerc, de anul acesta, să promovez un hibrid românesc de tomate, Siriana F1, produs la staţiunea de la Buzău, un hibrid foarte timpuriu, destinat, în special, pentru cultura în solarii.

Ne-am tot săturat de materialul olandez, care-i foarte scump. O sămânţă românească, pentru 1.000 de metri pătraţi, ajunge undeva la 240 lei, faţă de 150 de euro.”

70% din legume, la export

Grupul de producători „Legume-Fructe Matca”, recunoscut de Ministerul Agriculturii din 2009 are, în prezent, 487 de membri care deţin, împreună, 27 ha de solarii şi 267 ha cultivate în câmp. Producţiile medii la legume sunt bune: peste 70 tone/ha la roşii, mai mult de 100 tone/ha la castraveţi şi în jur de 40 de tone/ha la ardeiul gras, iar cu valorificarea producţiei nu sunt probleme.

Grupul de producători de la Matca are încheiate contracte cu lanţurile de supermarket-uri, iar marfa din solarii corespunde cerinţelor europene în ceea ce priveşte calitatea şi ritmicitatea. „Anul trecut, circa 70 la sută din recolta de legume produsă de membrii asociaţi a fost exportată în Polonia, Lituania şi Germania”, afirmă Mircea Croitoru.

Sprijin pentru proiecte europene

Anul acesta, peste 80 de legumicultori din Grupul de producători de la Matca vor depune proiecte pentru care cer finanţare europeană. Pentru a veni în sprijinul acestora, să-i scutească de atâtea drumuri de la Matca la Galaţi, Mircea Croitoru a apelat la experţi de la Bucureşti, care să întocmească absolut toate hârtiile necesare.

În ziua documentării, sosiseră la Matca trei experţi în întocmirea proiectelor pentru accesarea de fonduri europene, îndeosebi pentru măsurile 112 Instalarea tinerilor fermieri şi 141 Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →