România: Pierderi de cca. 10 mil. euro

„Sectorul de legume şi fructe din România este singurul sector afectat de embargoul Federaţiei Ruse. Până în prezent, pagubele sunt estimate la circa 10 mil. de euro pentru 22.000 tone de legume, respectiv castraveţi, roşii, care sunt deocamdată pe stoc pentru că producătorii nu mai găsesc piaţă de desfacere. De asemenea, preţurile s-au redus cu circa 16 eurocenţi pe kilogram”, a declarat Achim Irimescu, reprezentantul Delegaţiei României la Comisia Europeană, citat de Agerpres, la finalul reuniunii desfăşurate în 14 august 2014, la Bruxelles.

„(…) Anul trecut am avut exporturi de numai 41 de milioane de euro în Federaţia Rusă, dar numai pe produse vegetale, pentru că nu am exportat produse animale. Reducerea preţurilor este de 10% în sectorul de produse animale, însă la fructe şi legume au fost reduceri de preţuri şi cu 60%”, a adăugat Irimescu.

UE: 125 mil. euro pentru criza embargoului

Comisia Europeană (CE) a anunţat alocarea a cca. 125 mil. euro pentru susţinerea producătorilor europeni de legume şi fructe perisabile afectaţi de embargoul rusesc. Produsele vizate sunt tomatele, morcovii, ardeii, varza albă, conopida, castraveţii, ciupercile, merele, perele, fructele roşii, strugurii de masă şi kiwi. Aceste produse sunt în plin sezon, fără opţiuni de stocare şi fără pieţe alternative imediat disponibile.

Măsurile excepţionale de sprijin includ retrageri de pe piaţă, inclusiv pentru distribuirea gratis a produselor, compensaţii pentru nerecoltare şi recoltarea înainte de coacere. „Toţi cultivatorii de aceste produse afectate, indiferent dacă fac sau nu parte dintr-o organizaţie a producătorilor, vor fi eligibili să profite de aceste măsuri de sprijin”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Măsurile vor fi aplicate retroactiv, de la 18 august 2014, până la finalul lunii noiembrie a.c..

„Ideea este să reducem cantităţile puse pe piaţă pentru ca preţul să nu scadă până la un nivel de criză”, a precizat Roger Waite, purtătorul de cuvânt al lui Cioloş.
Waite a precizat că o reuniune extraordinară a miniştrilor Agriculturii din UE este programată pentru 5 septembrie 2014, la Bruxelles, pentru a evalua efectele embargoului rus asupra produselor agroalimentare pentru companiile europene afectate.

În sectorul legume-fructe, ţările cel mai afectate de embargoul Rusiei sunt, la fructe, Polonia, Lituania, Spania, Belgia şi Grecia, iar la legume, Lituania şi Polonia.

Credite pe adeverinţă pentru IMM-uri

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a încheiat convenţii cu nouă bănci pentru garantarea creditelor pe care le pot primi agricultorii, pe baza adeverinţelor eliberate de APIA, în contul subvenţiilor pe suprafaţă în campania SAPS 2014: CEC Bank, BC Carpatica, BCR, Banca Transilvania, Unicredit Ţiriac Bank, Garanti Bank, OTP Bank, Piraeus Bank şi Credit Agricole Bank România.
FNGCIMM poate garanta până la 80% din valoarea creditului acordat de bancă.

Valoarea creditului poate ajunge până la 90% din suma cuvenită din SAPS înscrisă în adeverinţă, respectiv 120 euro/ha. Dobânda finală nu va depăşi ROBOR 6M + maxim 4%, iar pentru garanţia acordată se plăteşte anual un comision unic de garantare.
Pot beneficia de garanţia FNGCIMM producătorii agricoli din categoria IMM-uri, organizaţi ca persoane juridice, PFA, ÎI sau ÎF. Pentru accesarea garanţiei, beneficiarul va depune la banca finanţatoare documentaţia de credit, nefiind nevoie de o documentaţie suplimentară celei solicitate de bancă, precizează FNGCIMM.

ŞTIRI

ÎNGRĂŞĂMINTE
InterAgro reia producţia

Grupul InterAgro a anunţat că a repornit, din 14 august 2014, producţia la combinatele chimice Donau Chem Turnu Măgurele şi Chemgas Slobozia, ca urmare a unui reviriment pe piaţa internaţională a îngrăşămintelor, precum şi datorită înţelegerilor comerciale cu singurul producător intern de gaze naturale cu care InterAgro colaborează, OMV Petrom.
La Turnu Măgurele sunt produse îngrăşăminte minerale cu azot şi intermediari (amoniac, acid azotic), iar Chemgas Slobozia produce îngrăşăminte azotoase.

ANTIGRINDINĂ
Doar 270.000 ha protejate

Sistemul antigrindină din România este funcţional pe 270.000 ha de culturi agricole, din 2 mil. ha care ar trebui protejate. „În momentul de faţă, protejăm 270.000 ha cu culturi agricole, 180.000 ha pe zona Prahova şi Buzău şi alte 90.000 ha în zona Iaşiului, dar la nivel de ţară sunt două milioane de hectare de culturi agricole valoroase din punct de vedere economic pentru agricultură. Conform legii, sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor va fi extins la nivel naţional pe toată suprafaţa, până în 2024”, a declarat Gheorghe Căunei, directorul Direcţiei Antigrindină din MADR, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, în zonele unde sunt lansate rachete antigrindină (vectori cu ioni de argint), protecţia culturilor este de 80-90% pe 15-20 km pătraţi. În prezent, sunt 14 puncte de lansare a rachetelor în unitatea Prahova, şapte la Iaşi şi 11 la Vrancea. În ultimii trei ani, au fost lansate 400-500 rachete antigrindină în zonele Prahova şi Buzău şi cca. 100 rachete în zona Iaşi.