DEKALB Smart Center de la Tomnatic se întinde pe 56 de hectare, cuprinzând şi Platforma de Densitate Variabilă la Semănat, unde fermierii din vestul ţării au avut posibilitatea să observe comportamentul hibrizilor Dekalb la diferite densităţi în funcţie de tipul de sol, atât în sistem irigat prin picurare, cât şi neirigat.

În deschiderea manifestării, Daniel Stanciu, Director de Marketing Monsanto România, Bulgaria şi Republica Moldova, a prezentat acest nou concept de evenimente tehnice: „Am reuşit împreună cu colaboratorii noştri să avem aceste platforme tehnice prin care încercăm să vă oferim cele mai bune soluţii pentru fermele dvs., cele mai eficiente, profitabile şi adaptabile nevoilor dvs.; împreună cu partenerii noştri vă oferim cele mai bune sfaturi. Există 35 de astfel de platforme tehnice la nivel european, un nou concept Dekalb. Şapte în regiunea noastră şi trei în România (sud, est şi vest). Încercăm să dezvoltăm şi să oferim cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte poziţionarea hibrizilor, informaţii referitoare la densitatea corectă în funcţie de mediul de cultură, consultanţă pentru identificarea condiţiilor mediului de cultură şi a hibridului Dekalb care se pretează pentru fiecare fermă în parte. Încercăm să eficientizăm profitul”.
În aceste centre de cercetare şi platforme Dekalb, departamentul tehnic Monsanto testează soluţiile companiei. Monsanto are asemenea centre de testare – Dekalb Smart Center – în 12 state din Europa, platforme care au în total 840 de hectare. În câmpul de la Tomatic sunt testaţi anul acesta 86 de hibrizi comerciali de porumb şi încă 86 de hibrizi precomerciali.

Soluţii Dekalb adaptate fiecărui mediu de cultură
Prezentarea portofoliului de hibrizi de porumb şi a conceptului Dekalb a fost făcută de către Dorin Jurca, director regional vest Monsanto, şi de Istvan Meszaros, reprezentat vânzări Monsanto. „La alegerea unui hibrid de porumb se pune mereu întrebarea: care este cel mai bun? Noi nu avem acel hibrid care să răspundă tuturor condiţiilor. Noi avem hibrizi de porumb buni pentru fiecare mediu de cultură. Mediul de cultură este o interacţiune dintre mai mulţi factori: condiţiile pedologice din ferme (tipul şi structura solului), factorii de mediu (precipitaţii, temperatură etc), tehnologia care se aplică în fiecare fermă (pregătirea terenului, tratamente fitosanitare etc) şi tehnica existentă în fiecare fermă. Toţi aceşti factori concură la mediul de producţie, care poate fi împărţit în trei categorii: redus, mijlociu şi înalt. Noi nu avem hibridul perfect, avem hibrizi care corespund tuturor condiţiilor şi nevoilor fermierilor”, a ţinut să precizeze Istvan Meszaros.
Rata variabilă la semănat presupune aplicarea unei densităţi diferite în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei sole: textura solului, pH-ul şi conţinutul de humus. În paralel cu o densitate diferită la semănat, este posibilă şi aplicarea diferenţiată a îngrăşămintelor, independent de cantitatea de sămânţă aplicată. Rata variabilă la semănat se realizează după cartarea agrochimică, în funcţie de „calitatea solului”. Practic, un sol bun „suportă” o densitate mai ridicată, un număr mai mare de plante pe unitatea de suprafaţă şi care necesită apoi şi o cantitate mai mare de fertilizanţi. Iar pe un sol mai sărac, densitatea trebuie să fie mai mică.
Reprezentanţii companiei Mewi, Florin Văluşescu – director de vânzări, şi Deian Iorgovan – reprezentant service Horsch, au explicat conceptul de rată variabilă de semănat şi modul în care aceasta se realizează cu semănătoarea Horsch Maestro.

PARTENERII DEKALB SMART CENTER
La DEKALB Smart Center, parteneri ai Monsanto au fost companiile Netafim, Timac Agro, Mewi şi Horsch.
Compania Netafim a prezentat soluţiile de irigare şi principalele avantaje ale acestor sisteme. Netafim este specializată în realizarea sistemelor de irigaţii şi de fertilizare pentru culturi în câmp deschis, firma având în România proiecte pe suprafeţe de la zece şi până la 150-200 ha.
De asemenea, la eveniment a fost prezentă şi Alina Creţu, directorul executiv al APPR, care a prezentat proiectele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România.

Articol publicat in revista Ferma nr. 14 (197) din 15-31 august 2017