• La acest moment, toată lumea e la curent cu încheierea celor şase luni de peşedinţie rotativă a României, la cârma acestei mari corăbii pe care o numim Uniunea Europeană. Mai ştim că cele şase luni au fost încununate de multe şi importante succese prin aşa-numita „închidere de dosare”, cruciale pentru soarta noastră, a tuturor europenilor. Ceea ce puţină lume a aflat e faptul că România a avut în această perioadă sponsori oficiali, precum marile echipe de fotbal, care au acoperit o parte din costurile inerente acestui demers. Iar cel mai important sponsor pare să fi fost gigantul Coca Cola. La aflarea acestei veşti, multă lume şi-a pus întrebarea: cum se împacă politicile europene de combatere a obezităţii şi consumului de zahăr cu promovarea unei companii ale cărei produse se bazează, aproape exclusiv, pe zahăr diluat în apă?
• Nu trece o zi fără o ştire şocantă legată de Brexit. Cea mai recentă se referă la un aspect la care nu cred că s-a gândit multă lume. Se preconizează că ieşirea Marii Britanii din UE va avea ca efect secundar declaşarea unui imens val de revolte în penitenciarele britanice, ca urmare a iminentei reduceri a disponibilităţii de hrană şi medicamente pentru deţinuţi. Cum s-a ajunsla o asemenea concluzie într-o ţară care consideră că o va duce mult mai bine pe cont propriu, în afara Uniunii Europene, rămâne un mister.
• Marelui scriitor american Mark Twain îi este atribuită renumita sintagmă: “Există minciuni, minciuni sfruntate şi statistici”. Mă întreb în ce categorie intră raportarea recentă prin care suntem anunţaţi că nivelul sărăciei în zonele rurale ale Uniunii Europene a scăzut cu 2% în 2017? Sau ar trebui să interpretăm cifrele mult mai simplu considerând că, având în vedere îmbătrânirea accelerată a populaţiei de la sate, natura e responsabilă de rezolvarea acestui subiect!?
• Una dintre cele mai intense teme de dezbatere recent a fost cea despre încheierea controvesatului acord Mercosur între UE şi un grup de ţări din America de Sud, care a fost negociat vreme de 18 (!!!) ani. Criticii vehemenţi ai acordului consideră că acesta va avea efecte negative asupra fermierilor europeni din cauza avantajelor climatice de care se bucură agricultura ţărilor sud-americane. Acestea ar conduce la concurenţă neloaială, întrucât costul de producţie al cărnii de porc sau pasăre este mult mai mic decât în Europa. La toate acestea se adaugă şi diferenţele majore în privinţa standardelor de bunăstare animală, care i-ar avantaja tot pe fermierii sud-americani, deoarece, aceştia nu au asemenea standarde. Care va fi impactul asupra agriculturii din România nu se ştie şi de aceea poate nu ar strica un studiu de impact.
• Nu putem să încheiem fără a discuta şi despre Pesta Porcină Africană care, aşa cum a fost previzionat de către specialişti, a revenit în forţă pe plaiurile mioritice. Nu există zi în care să nu fie raportate noi focare, atât în gospodăriile populaţiei, cât şi la mistreţi. Cum anume gestionează autorităţile o situaţie scăpată, în mod evident, de sub control ar trebui să ne dea de gândit. Pentru că strategia “este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire”, vorba lui Nenea Iancu!
Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)
