În ferma de vaci pentru lapte a familiei Tarniţă, din Satu Nou, judeţul Bistriţa-Năsăud, mulsul robotizat cu Lely Astronaut A5 a crescut producţia medie de lapte pe cap de vacă de la 20 la 30 de litri în decurs de numai câteva luni. Pe lângă marele avantaj de a nu mai depinde de operatorii umani, care oricum sunt greu de găsit în prezent, automatizarea proceselor de exploatare a bovinelor în fermele familiale oferă şi alte beneficii majore, printre care monitorizarea şi controlul sănătăţii animalelor, precum şi un sistem de distribuţie personalizată a hranei.
De profesie medic veterinar, Lucian Tarniţă a avut ambiţia de a-şi dezvolta propria afacere. Împreună cu soţia sa, Crina, la rândul său tehnician veterinar, a reuşit să-şi vadă împlinit acest vis. Iniţial, prin 2009, s-a ocupat cu îngrăşatul tăuraşilor, după care, în 2011, a achiziţionat de la DN Agrar un lot de 20 de viţele din rasa Holstein pentru producţia de lapte. La vaca de carne a renunţat definitiv imediat după apariţia primelor focare de Boala limbii albastre, care a dus la prăbuşirea preţurilor, afectând profitabilitatea afacerii. Din acel moment, s-a concentrat doar pe creşterea vacilor de lapte şi nu regretă această alegere.
Investiţii cu bani europeni
Astăzi, familia Tarniţă exploatează un efectiv total de 135 de vaci, cu tineret cu tot, din care 68 la muls, în proporţie de 90% rasa Holstein. O parte din animale sunt ţinute pe păşune, iar cele aflate în producţie, pe stabulaţie liberă într-un grajd modern, inaugurat anul acesta, în februarie. Noul adăpost a fost ridicat având ca suport un proiect european în valoare de 1,35 milioane de euro, 30% din această sumă reprezentând propria contribuţie. Cel puţin pe hârtie aşa ar fi trebuit să se întâmple, căci în realitate a cheltuit mult mai mult. Investiţia includea, pe lângă construcţia efectivă a noului stabiliment, şi dotarea cu echipamentele necesare, precum şi achiziţia altor utilaje, printre care un tractor şi o remorcă tehnologică. Cel mai important, însă, este parteneriatul cu LELY, care a dus la automatizarea completă a operaţiunilor din fermă.
Colonia de roboţi Lely
Pe lângă Astronaut, familia Tarniţă şi-a dotat noul adăpost cu alţi trei roboţi. Discovery este responsabil pentru întreţinerea pardoselilor. El se plimbă în permanenţă pe aleile din grajd îndepărtând gunoiul. Pe de altă parte, Juno este un robot care apropie hrana la frontul de furajare, stimulând vacile să mănânce. Pentru că, aşa cum a observat Lucian, animalele de obicei au tendinţa de a împinge nutreţul alegând practic ce e mai bun. Nu în ultimul rând, Lely Calm este un robot specializat pe hrănirea viţeilor cu lapte praf. „Pentru a creşte producţia de lapte, pe viitor ne gândim chiar să mai achiziţionăm un robot de muls Astronaut, fie printr-un proiect european sau poate chiar din surse proprii, dacă creditarea pentru agricultură va deveni mai accesibilă fermierilor”, a ţinut să menţioneze ardeleanul.
Competiţie între procesatori
Laptele colectat este livrat către doi procesatori, Lactalis şi Lacto Sinelli. „Avem contractată o cantitate zilnică de o mie de litri. Dar odată cu trecerea la mulsul robotizat, aproape că ne-am dublat producţia de lapte. Asta ne-a permis să încheiem contract şi cu cei din Teaca. Sper ca într-un an să ajung la o medie pe fermă de 35-40 de litri. Cu efectivul şi genetica pe care o am, îmi doresc să pot face performanţă. Anul trecut, din vară şi până la începutul lui 2023, am avut un preţ destul de bun la lapte, după care a urmat scăderea. Acum am ajuns să primim pe litrul de lapte 2,15 lei, stas la 3,7% grăsime, preţ care include şi bonificaţiile de igienă”, ne-a explicat Lucian.
În proiectul pe care l-a accesat, familia Tarniţă s-a obligat să facă şi procesare. „În prima fază ne gândim să facem lapte pasteurizat şi smântână. Sperăm ca până la începutul anului viitor să putem ieşi pe piaţă cu primele produse”, ne-a împărtăşit Crina.
Material sexat pentru vacile bune de lapte
Pe lângă pregătirea furajelor, de la semănat şi până la recoltat şi administrat, Lucian se ocupă şi de inseminările artificiale, iar pe partea de reproducţie mai colaborează cu un medic veterinar care îl ajută cu ecograful pentru a pune un diagnostic de gestaţie foarte timpuriu. Produşii masculi îi vinde la 3-4 zile de viaţă. De multe ori i-a dat şi de pomană, doar ca să se scape de ei. „Nu avem atât de mulţi tăuraşi, pentru că montez în general cu material sexat. Folosesc o medie de 2,7 paiete pe vacă. Primele două însămânţări la o vacă bună, cu o producţie de la 35 de litri de lapte în sus, le fac cu material sexat. Pentru că e de dorit ca şi urmaşii să fie la fel de performanţi. Dar dacă după două însămânţări şi tratamentele de rigoare vaca nu rămâne gestantă, o montez cu material convenţional”, a recunoscut fermierul din Bistriţa-Năsăud.
Pe fermieri ar trebui să-i intereseze laptele din tanc, pentru că acela le aduce profit, nu capetele de vacă! – STELIAN COTIGĂ, reprezentantul de service pentru Lely în România
VĂCUŢELE FAMILIEI, BUCURIA COPIILOR
Lucian şi Crina au doi copii, un băiat de 10 ani pe nume Andrei şi o fată de aproape 6 ani pe care o cheamă Maia. Andrei s-a autoproclamat şeful-mic, pentru că e mai tot timpul în fermă, cel puţin pe perioada vacanţelor. Ştie să pornească robotul de muls, dar şi să efectueze anumite sarcini. Urmăreşte vacile care sunt în întârziere şi le conduce la muls. Maia, la rândul ei, îşi petrece o bună parte din timp printre animale.
POTENŢIAL DE CREŞTERE
Stelian Cotigă, reprezentantul de service pentru Lely în România, care ne-a însoţit în această vizită, crede în modelul de business pe care familia Tarniţă l-a ales. „Această fermă are un potenţial mare de creştere. Datorită geneticii pe care o folosesc (lucrează cu material seminal de la Biagen Swiss – n.r.), ei pot ajunge destul de repede la o producţie medie zilnică de 35 de litri de lapte pe cap de animal. Recomandarea noastră ar fi totuşi achiziţionarea a încă unui robot Astronaut, pentru că adăpostul permite această extindere. Chiar dacă implică un anumit efort financiar la început, rezultatele vor veni imediat. Acest business devine mult mai sustenabil când ai doi roboţi la muls şi ai contract cu un procesator. Vei avea o predictibilitate mult mai bună pe termen lung. Desigur, poţi să faci şi procesare, dar atunci ar trebui să te adresezi unei pieţe de nişă, cu produse premium. Eu aşa văd lucrurile”, a subliniat specialistul.
un reportaj de
LIVIU GORDEA
