Ferma lui Frédéric Busarello ilustrează minunat avantajele întreținerii pe pășune a cailor de tracțiune la comun cu vacile care alăptează, sistem practicat în Masivul Central Francez de sute (poate mii) de ani.

Organizatorii Sommet, în colaborare cu crescătorii din Auvergne, şi-au dorit să evidențieze complementaritatea la nivel economic, ecologic şi de sănătate dintre cai şi bovinele de carne, pe păşune. Un exemplu este ferma lui Frédéric Busarello, din Ceyrat (650-800 m altitudine), în apropiere de Clermont-Ferrand (Puy-de-Dôme), care creşte 80 vaci mamă Limousine şi 18 iepe Comtois, întreținute pe 175 hectare, majoritatea păşune naturală.

Calul – cel mai bun aliat al crescătorului de vite

„Convertit” la agricultura ecologică în 2006, Frédéric Busarello apreciază că vitele şi caii se comportă în mod similar pe păşune, ceea ce facilitează munca. Fermierul a grupat fătările la vaci în perioada ianuarie-mai, iar la iepe în februarie-aprilie, pentru a se asigura că vițeii şi mânjii beneficiază cât mai mult posibil de laptele produs de mame întreţinute pe păşune.

Primăvara, efectivul de vaci şi viţei este împărţit în loturi de 30 de animale, iar la fiecare lot se adaugă cel puţin 2 iepe cu mânji, „ca să nu se plictisească”, cum ne-a spus, în glumă, Frédéric Busarello. Încărcătura de 0,7 UVM/ha permite un bun management al păşunii. Există o singură condiţie, fermierul evită să introducă iepe în lotul cu vaci care nu au fătat încă sau cu viței foarte tineri. „Chiar dacă caii au o docilitate naturală, iepele preiau conducerea turmei şi, instinctiv, pot fi agresive cu viţeii nou-născuţi”, spune crescătorul.

Beneficii sanitar-veterinare

Un alt mare avantaj al acestui sistem privește sănătatea animalelor. Cele două specii erbivore au paraziţi specifici, iar coabitarea lor induce un „efect de diluare” a ouălor de paraziţi şi ajută la „ruperea” ciclului de dezvoltare a acestora. Fermierul monitorizează coproscopic prezenţa paraziţilor şi foloseşte produse antiparazitare în mod „țintit”, astfel că, în timp, a ajuns să nu mai trateze animalele adulte, ci doar tineretul. „În acelaşi timp, am observat mai puține muște pe animale”, ne-a spus Frédéric Busarello. Practic, cele două specii „împart totul, inclusiv muştele, ceea ce are un efect calmant, bun pentru bunăstarea animalelor. Datorită mediului natural, rândunelele şi alte păsări vânează insectele, mănâncă larvele şi împrăştie balegile pe păşune”, ne-a povestit fermierul.

Creşte biodiversitatea pajiştilor

Prin păşunatul în comun, cele două specii erbivore limitează concurența între plante. Astfel rezultă pajiști cu o mai mare densitate şi diversitate. „Fără diversitate în pășunat, pajiștile noastre nu ar avea un randament optim”, crede Frédéric Busarello, care monitorizează compoziţia floristică a pajiştilor şi a observat o îmbunătățire atât a densităţii, cât și a biodiversității plantelor.

Practic, caii și vacile pasc în mod complementar. „Caii profită de plantele refuzate de vite şi pasc mai aproape de sol, astfel că favorizează speciile de plante nedominante să primească mai multă lumină și să prospere”, ne-a explicat Frédéric Busarello. În plus, iarna caii pasc singuri în toate parcelele şi „curăţă” resturile vegetale rămase, pregătind pajiştile pentru primăvară.

Creşterea cailor reprezintă 20% din cifra de afaceri a fermei, fără a ţine cont de toate economiile aduse cu fertilizarea şi reducerea costurilor sanitar-veterinare. – FRÉDÉRIC BUSARELLO

8 tone de materie organică/hectar

Frédéric Busarello apreciază că, prin păşunat, bovinele şi cabalinele aduc anual circa 8 tone gunoi/ha, ceea ce îi permite să nu mai cumpere îngrăşăminte. „Apreciez că gunoiul menține materia organică pe păşune și favorizează leguminoasele. Gunoiul și urina de cal sunt mai bogate în azot, calciu și potasiu decât ale vitelor. În plus, gunoiul este distribuit alternativ în zone pe care vacile sau caii nu le pasc, inducând astfel un transfer de fertilizare ce face păşunea mai omogenă”, ne-a explicat crescătorul.

Fermierul cumpără doar paie pentru aşternutul necesar în timpul iernii, iar gunoiul de grajd îl foloseşte exclusiv pentru a fertiliza terenul agricol (3 ha cu orz și 7 ha de lucernă).

Avantajele financiare: bovine vs. cai

Pasionat de cai, Frédéric Busarello este şi vicepreședintele Uniunii Crescătorilor de cai din Puy de Dôme şi a câştigat numeroase premii la concursurile regionale şi naţionale cu caii săi. Creşterea cailor are o singură particularitate – pregătirea specifică: antrenamente pentru tracţiune, agrement/călărie, exploatare forestieră, etc., care necesită o investiţie substanţială de timp şi muncă.

Managementul responsabil al cailor a generat venituri suplimentare de aproximativ 24 mii de euro/an în perioada 2021-2023. Prin vânzarea mânjilor, câştigul mediu/an pentru fiecare iapă se ridică la 1.200 euro, datorită în special costurilor reduse cu hrana. În acelaşi timp, marja brută este de 1.500 euro/an/vacă mamă. Fermierul apreciază că aceste diferenţe sunt datorate în special costurilor mai mari de creștere și veterinare (identificare, microcipare, concursuri, vaccinări, ecografii, etc.) pentru cai. Cu toate acestea, „creşterea cailor reprezintă 20% din cifra de afaceri a fermei.

În timpul vizitei, organizatorii ne-au pregătit şi o degustare „în orb” de carne de vacă, din rasele Limousine şi Charolais, precum și carne de cal. Aproape în totalitate cei peste 50 de vizitatori au recunoscut carnea de cal, dar au apreciat „gustativ” mai mult carnea de vită.

COMTOIS – CARACTERISTICI DE RASĂ

Folosită în special la muncile câmpului şi exploatări forestiere, Comtois este o rasă de cai de tracțiune uşoară, caracterizată printr-un corp îndesat şi puternic, trunchi adânc, spate drept, cap mare şi expresiv, gât drept şi picioare scurte și puternice. Sunt acceptate două culori: murg şi roib (brun-roşcat). Animalele adulte au o înălțime de 1,50-1,65m şi cântăresc 650-800 kg.

În ferma lui Frédéric Busarello, tineretul ecvin este păstrat până la vârsta de 2-3 ani, după care animalele care nu sunt păstrate pentru reproducţie sunt vândute către alţi crescători pentru prăsilă, iar o parte pentru finisare/îngrăşare şi abatorizare.