Gardul de oţel înalt de 1,5 metri şi lung de aproape 70 de kilometri ar trebui să fie un factor important în prevenirea apariţiei pestei porcine africane pe teritoriul statului scandinav, însă criticii spun că asta nu va funcţiona şi că este mai degrabă un gest simbolic. Mai mult decât atât, Germania nici măcar nu a raportat până acum vreun caz de PPA, ceea ce ridică şi mai mult semne de întrebare cu privire la legitimitatea acestei acţiuni.
Construcţia a costat guvernul de la Copenhaga 11 milioane de euro şi se desfăşoară pe toată lungimea graniţei terestre dintre Danemarca şi Germania, de la Marea Wadden din vest până la fiordul Flensburg din est. Criticii spun însă că este o pierdere de bani care nu va rezolva problema, în timp ce ecologiştii au ridicat îngrijorări cu privire la impactul său asupra ecosistemului. Gardul este, de asemenea, simbolic pentru activiştii danezi de dreapta, care militează pentru o graniţă dură menită să descurajeze fenomenul migraţional.
Cei ce s-au opus proiectului susţin că nu porcii mistreţi care trec graniţa reprezintă cel mai mare risc de răspândire a virusului pestei porcine africane ci ameninţarea provine de la camioanele care transportă animale infestate sau răspândesc alimente contaminate.
Virusul este fatal pentru porci, dar nu ucide oamenii. Potrivit estimărilor oficiale, un sfert din efectivele de suine din întreaga lume ar putea muri din cauza pestei porcine africane, şi asta în principal în Asia, unde răspândirea este mult mai accelerată. Multe ţări europene sunt şi ele afectate, inclusiv România, dar un focar de pestă porcină în Danemarca ar putea duce la stoparea totală a exporturile de carne de porc în afara UE.
Aproximativ 5.000 de ferme specializate pe creşterea porcinelor exportă 28 milioane de porci anual, reprezentând jumătate din exporturile agricole daneze şi 5% din toate exporturile, potrivit Consiliului danez pentru agricultură şi alimente.
