Anul acesta, grâul este o cultură greu încercată. Dacă startul a fost bun, spre deosebire de sezonul precedent, în acest an plantele au fost afectate de secetă. Situaţie rar întâlnită în practica agricolă din ultimii 15 ani, pentru că grâul rezistă la capriciile vremii. De data asta însă a fost prea mult şi, în lipsa apei, atât de necesară plantelor aflate în faza de alungire a paiului şi cea de burduf, grâul a „capitulat”.
Acolo unde grâul a rezistat, cultivatorii trebuie să-l protejeze de atacul ploşniţelor cerealelor (Eurygaster spp.).
Iată patru aspecte pe care trebuie să le cunoşti pentru a preveni atacul
1. Nu ignora factorii care grăbesc migrarea ploşniţelor în lan!
În ultimii ani, în perioada cea mai critică pentru atacul ploşniţelor, s-au înregistrat ploi însemnate cantitativ, peste mediile multianuale, în general condiţii mai puţin favorabile pentru aceşti dăunători. Ploşniţele sunt iubitoare de căldură şi secetă. Ei bine, sunt mari şanse ca şi în ultima decadă a lui mai şi în iunie, condiţiile climatice să fie favorabile ploşniţelor. Insecta prezintă o generaţie pe an, migrarea în masă din locurile de iernare spre lanurile de grâu are loc când temperatura medie din timpul zilei este cuprinsă între 18 şi 20°C. Dacă temperaturile sunt ridicate şi nu se înregistrează precipitaţii însemnate cantitativ, migrarea ploşniţelor spre culturile de grâu are loc în doar câteva zile. Dacă vremea se răceşte şi apar ploi însemnate cantitativ, migrarea se prelungeşte la câteva săptămâni. Important de reţinut este faptul că zborul ploşniţelor din locurile de iernare până în câmpurile cu grâu durează, în medie, 25 de zile şi poate atinge distanţe de până la 100 km!
Ploşniţele noii generaţii au nevoie de o perioadă de hrănire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase, necesare trecerii peste iarnă.
2. Află care atac este mai periculos pentru recoltă!
În practică, cel mai periculos este atacul larvelor şi al adulţilor noii generaţii, daunele produse de către aceştia afectând calitatea recoltei, în special prin degradarea glutenului. În ultimele decenii, pagubele produse de către adulţii hibernanţi au fost reduse. Aceştia se hrănesc pe organele vegetative (tulpini, frunze), pagubele fiind cantitative.
3. Respectă momentul optim pentru tratament!
Care este cel mai potrivit moment în care putem efectua tratamentul pentru combaterea ploşniţelor cerealelor? La depăşirea pragului economic de dăunare (PED). Dacă densitatea ploşniţelor este mai mare de PED, atunci se impune efectuarea unui tratament în vegetaţie în vederea combaterii acestui dăunător. Cum stabilim dacă s-a depăşit sau nu PED-ul? Prin efectuarea sondajelor în câmp. Acestea se fac cu rama metrică, pe diagonala parcelei, numărul punctelor de determinare variază în funcţie de mărimea solei. Observaţiile trebuie efectuate cu atenţie. La cea mai mică atingere, insectele aflate pe plante pot cădea pe sol şi există riscul ca acestea să nu fie înregistrate.
4. Determină corect PED-ul!
Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de dăunare pentru ploşniţele cerealelor este de 5 larve/mpîn cazul culturilor cu densitate optimă, bine fertilizate cu azot şi care se află în faza de vegetaţie corespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mică, nefertilizate cu azot, care suferă din cauza secetei, sau cele care se află într-o fază de vegetaţie necorespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele, pragul economic de dăunare este de 3 larve/mp. Pentru culturile destinate producerii de sămânţă, PED este de 1 larvă/mp. Dacă aceste valori ale pragului economic de dăunare s-au atins, atunci este necesar un tratament în vegetaţie cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea ploşniţelor cerealelor.
Nu e important numai să se efectueze tratamentul, ci cum se face, cu ce se face şi mai ales în ce moment. Executat corect şi la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90 chiar 100% în rândul adulţilor noii generaţii şi al larvelor.
5. Evaluează raportul cost-beneficiu!
Având în vedere situaţia specială din acest an, când multe lanuri de grâu se află într-o stare critică, fermierul trebuie să pună foarte bine în balanţă costurile şi beneficiile efecutării tratamentului în vegetaţie pentru combaterea ploşniţelor cerealelor. Acolo unde încă mai există speranţă, trebuie să facem tot ce depinde de noi să protejăm culturile de atacul dăunătorilor, dacă situaţia din teren o cere.
Foto 1 – Adult hibernant de Eurygaster spp.
Foto 2 – Pontă de Eurygaster spp.
Foto 3 – Larvă de Eurygaster spp., stadiul IV
Foto 4 – Plantă de grâu atacată de adulţi hibernanţi de Eurygaster spp., tulpină înţepată sub spic
un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea
