Asociația Apicolă „Prisaca Teonei” este coordonată de Oana și Adrian Ghiban, o tânără familie care desfășoară o activitate apicolă integrată, respectiv producere, procesare, magazin, asociație profesională și, în curând, cooperativă apicolă.
4 TEME DE ACTUALITATE APICOLĂ
Subiectele dezbătute au fost de mare actualitate și de interes major pentru apicultori, între acestea numărându-se:
• Varroa destructor: ciclu biologic, alternative ecologice de tratament, viroze asociate
• Standardul mierii de salcâm și problemele de clasificare a mierii de salcâm
• Producerea lăptișorului de matcă, nutriția familiilor de albine și protecția fondului genetic – aspecte practice rezultate dintr-un schimb de experiență în China
• Lansarea unui nou produs apicol
INTERVENŢII LA DESPRIMĂVĂRARE
Printre recomandările prezentate în premieră, un interes deosebit a atras subiectul legat de întreținerea sănătății albinelor și de intervențiile apicultorilor la desprimăvărare, care se impun pe fondul semnalelor legate de depopulările semnificative din acest an apicol, asociate slăbirii accentuate a familiilor de albine din cauza secetei din 2022.
1. “De peste 40 de ani activez în apicultură și nu am mai văzut situații ca în acest an. După evoluția concretă a vremii din anul apicol 2023, prima lucrare care trebuie făcută în pragul primăverii este restrângerea cuibului. Știu că apicultorii mai tineri sau cei mai puțin experimentați tind să lărgească cuibul albinelor. Nu este bine. Anul acesta, albinele sunt slabe ori, dacă ele sunt restrânse doar pe ramele ocupate și sunt bine protejate cu salteluțe sau cu puțină polietilenă, se va menține temperatura constantă și benefică din cuib”, a precizati Lia Maria Măgdici, președinte al Asociației crescătorilor de albine din județul Iași.
Al doilea aspect foarte important este cel legat de hrană. Dacă în stup nu mai este suficientă hrană, trebuie neapărat să se administreze turte de șerbet, precum și miere de albine.
“Efectuând aceste două lucrări importante în stupină, se va ajunge cu bine la sfârșitul lunii martie, atunci când ar trebui să nu mai existe astfel de probleme”, a adăugat Lia Maria Măgdici, fost director al Stațiunii de Cercetări Apicole Poieni, Iași.
FORMULE NOI DE TRATAMENT
În cadrul ICDA București, prin proiectul ADER 12.1.1/2019 finanțat de Ministerul Agriculturii, au fost cercetate și realizate noi proceduri și formule de tratament, ecologice. Rezultatele au fost prezentate la Huși de către experimentatul cercetător științific Adrian Siceanu.
“Cu excepția acidului formic, substanțele utilizate la ora actuală, care tratează în general întreaga familie de albine, vizează doar acarienii foretici. Folosind proprietățile de vaporizare rapidă ale acizilor formic și acetic, au fost dezvoltate și testate noi proceduri pentru tratamentul puietului căpăcit.
Rezultatele arată o eficiență ridicată în ceea ce privește mortalitatea acarienilor (90-100%), în diferite variante experimentale (descăpăcirea artificială a puietului, cutii etanșe folosind presiune, pensularea. Aceste proceduri utilizează acizi foarte volatili (acidul formic și/sau acetic) prin evaporare și saturație naturală în spațiu închis sau prin pensularea căpăcelelor.
Procedura de pensulare poate fi aplicată oricând în timpul sezonului activ pentru a reduce nivelul de infestare înainte de momentele critice, dar trebuie să înceapă chiar din primăvară, de la primul control al stupului.
ADRIAN SICEANU
Cercetător științific
CUM SE FACE PENSULAREA?
“Cel mai important moment pentru a realiza acest tratament banal de simplu, dar extrem de eficient, este primăvara. Atenție, pentru această pensulare cu acizi organici volatili contra varoozei nu trebuie o intervenție specială, ci se poate adăuga activităților pe care apicultorii oricum le fac în mod curent în stupi.
Pentru efectuarea neindustrială a pensulării (am formulat și variante de dispozitive și pentru activitățile apicole intensive), apicultorii au nevoie de o cutiuță de plastic pe care să o prindă de doaga stupului, de o pensulă ceva mai lată (minim 6-10 cm) și de soluția destul de slabă pe bază de zahăr și de acid volatil. Optimul soluției este la o concentrație de 40% acid formic, iar aceasta se prepară pe formula 1 la 1.
Mai exact, într-un vas de plastic cu capac și cu o capacitate de 1 litru, se pun întâi 2 linguri cu zahăr, apoi se adaugă 500 ml apă și se amestecă până la dizolvarea zahărului. Ulterior, în această soluție, se adaugă 500 ml acid formic 85% și se agită din nou tot conținutul vasului. Vasul se prinde de doaga stupului și se începe pensularea peste puietul căpăcit, într-un mod similar vopsirii stupului sau a unui gard. Totul este fără risc pentru puiet, după pensulare acesta fiind reintrodus în stup, fără a mai exista pericolul de dezvoltare a varoozei, deoarece prin pensulare s-a întrerupt ciclul reproductiv al parazitului”, explică Adrian Siceanu.
Înainte de pensulare, indiferent de suprafața cu puiet căpăcit, de prezența puietului necăpăcit sau a hranei, fagurii cu puiet căpăcit trebuie scuturați și periați, pentru a elimina albina de acoperire. Produsul de tratament trebuie aplicat prin pensulare cu o ușoară apăsare, pentru a ajuta capăcelele să absoarbă substanța.
METODĂ ECONOMICĂ ŞI EFICIENTĂ
Specialiștii subliniază faptul că pensularea puietului căpăcit cu acizi organici volatili (substanțe organice permise în agricultura ecologică și care pot fi incluse în strategiile durabile de combatere a varoozei) reprezintă o procedură extrem de simplă, eficientă, economică și minim invazivă.
Pensularea căpăcelelor puietului căpăcit reprezintă o procedură complet nouă, comunicată pentru prima dată și înregistrată în anul 2019 printr-o cerere de brevet de invenție.
CITIŢI ÎN EDIŢIILE VIITOARE
În cadrul evenimentului de la Huși au fost prezentate provocările din activitatea propriu-zisă de producție apicolă, dar şi problemele pe care le au apicultorii din România (organizare, reprezentare, coeziune și rezultate în fermele apicole).
Vom reveni în viitoarele ediții cu referiri inclusiv la observațiile vicepreședintelui Federației ROMAPIS, Constantin Dobrescu, legate de calitatea mierii și a produselor apicole, precum și de prețul mierii din România.
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi