De la începutul lunii noiembrie 2024, în ferma Maxagro din judeţul Timiş vacile se mulg de trei ori pe zi. Performanţa în producţia de lapte are în spate un drum lung și munca susţinută a unei echipe de profesionişti. Așa se întâmplă în ferma de vaci a Maxagro, care livrează 43 mii de litri de lapte/zi, de la 1050 vaci la muls.
„Am ajuns la o producţie medie de circa 41 litri/zi/vacă mulsă. Prin trecerea la 3 mulsori/zi sperăm să obţinem un plus de producţie de 7-8% şi circa 44 litri de lapte/zi/cap la începutul anului viitor”, ne-a declarat dr. Laurenţiu Căprioru, şef fermă Maxagro.

PRODUCŢIA DE LAPTE ÎNCEPE DE LA UN VIŢEL SĂNĂTOS
Pentru a atinge obiectivele, echipa Maxagro şi-a optimizat permanent fluxul de producţie, nutriţia, reproducţia şi bunăstarea animalelor. Producţia de lapte începe cu viţelul nou-născut şi se bazează pe protocoale, acţiuni şi strategii bine stabilite.
„Un viţel bun, născut sănătos, dintr-o mamă sănătoasă, are toate şansele să performeze. Un viţel care trece printr-o diaree severă când este mic mai poate recupera, dar dacă suferă o pneumonie, niciodată nu va mai face performanţă la nivelul maxim”, a remarcat Laurenţiu Căprioru. Sigur, în fermă se face şi o selecţie ulterioară a tineretului femel începând de la vârsta de şase luni şi înainte de montă, precum şi potrivirea perechilor.
TINERETUL DE LA MAXAGRO VINE TARE DIN URMĂ!
La Maxagro, primiparele ajung la o producţie de 12 mii de litri de lapte în 305 zile. „Tineretul performant care vine din spate ne permite să facem o reformă mai agresivă, de circa 40%. Eliminăm cât de mult putem animalele care nu sunt foarte performante.
Pentru noi performanţa începe de la 12 mii de litri de lapte şi circa 50 din primipare ajung să aibă 14 mii litri lapte pe lactaţie. Bineînţeles, şi costurile sunt mai mari, dar am avut un an agricol bun, ne producem cea mai mare parte a furajelor şi aceasta ne-a ajutat să avem o bună rentabilitate”, a spus șeful fermei Maxagro.

AERUL, APA, SĂNĂTATEA ŞI ABIA APOI NUTRIŢIA ŞI GENETICA
O parte importantă din costul total al producţiei de lapte, şi implicit al rentabilităţi fermei, este dat de costurile cu furajarea.
„Nutriţia este extrem de importantă, dar nu aş pune-o pe primul loc într-o fermă de vaci de lapte. Foarte importante sunt: aerisirea adăpostului – gratis şi apa – un ingredient ieftin şi absolut necesar pentru funcţionarea corespunzătoare a metabolismului animalelor. Apoi sănătatea picioarelor, fără de care animalele nu se pot deplasa, hrăni, odihni etc.
Abia pe locul patru este furajarea, urmată de genetică, ambele de o importanţă covâşitoare, dar care pot fi anulate de lipsa primilor trei factori”, a remarcat Marius Uicoabă, manager Fides Agro România, companie care asigură consultanţa pentru nutriţie în ferma Maxagro. Efectul direct al celor cinci factori se reflectă în producţia de lapte şi în reproducţie.
Aici este o industrie! Non-stop se întâmplă ceva în fermă, iar vacile au nevoie de un program regulat de furajare şi odihnă, mai ales acum, cu 3 mulsori/zi. La o producţie medie zilnică de peste 41 litri/zi/cap, orice mică modificare în rutina zilnică poate perturba producţia de lapte – MARIUS UICOABĂ, Manager Fides Agro România
150 de mii de euro/an costă GENETICA la ferma de vaci de lapte a Maxagro
FURAJELE – 40% DIN COSTUL DE PRODUCŢIE AL LAPTELUI
Amestecul unic furajer (TMR – total mixed ratio) asigură uniformitatea în furajarea animalelor din ferma Maxagro. Raţia zilnică este realizată în proporţie de 85% din furaje produse în fermă (siloz de porumb, semifân de lucernă, fân, paie şi cereale), iar restul de 15% din componente sunt cumpărate (şroturi, premixuri şi aditivi furajeri).
„Furajele din sursă proprie reprezintă circa 65-70% din costul raţiei, ceea ce este foarte bine pentru noi, mai ales că furajele reprezintă circa 39-40% din costul de producţie al laptelui, ceea ce este foarte bine din punct de vedere economic”, apreciază Laurenţiu Căprioru.
MAXAGRO DISPUNE DE UN STOC IMPRESIONANT DE FURAJE
„Avem aproximativ 30 mii de tone de siloz de porumb şi 15 mii tone de semifân de lucernă de foarte bună calitate, produs în colaborare cu partenerii de la Fides Agro”, a mai spus șeful fermei Maxagro.
Raţia zilnică cuprinde un amestec de siloz de porumb, semifân de lucernă, macro şi microelemente, concentrate, premixuri şi aditivi furajeri.
„Amestecul unic furajer administrat are peste 17% proteină, o bună echilibrare a părţii de fibre NDR şi ADF (fibră detergent neutră şi fibră detergent acidă) cu o bună digestibilitate şi un nivel suficient de zaharuri şi grăsimi. Pe lângă aceşti parametri tehnici, amestecul unic furajer are un bun echilibru de formă şi participare a componentelor cu fibră lungă, parte de mijloc şi concentrate”, a ţinut să precizeze Marius Uicoabă.

FURAJARE PERSONALIZATĂ PE GRUPE DE PRODUCŢIE
În ferma Maxagro, furajarea se face individualizat pentru fiecare grupă de animale: vaci proaspăt fătate şi la început de lactaţie; vaci primipare; vaci multipare în lactaţie şi grupa de animale aflate la final de lactaţie/înţărcare. „Acordăm o atenţie deosebită animalelor în pregătire pentru fătare, pentru că acolo se poate câştiga sau pierde producţia de lapte.
Primiparele sunt întreţinute în grupe separate şi s-a observat o diferenţă clară între animalele primipare care au fost întreţinute în comun cu pluripare şi primiparele care stau separat”, a remarcat Marius Uicoabă.
Furajarea se face o singură dată pe zi cu TMR. Conform protocolului, atunci când fiecare lot de animale merge spre sala de muls, se curăţă frontul de furajare de resturile rămase şi se administrează noul furaj.
Practic, tot ce ţine de activitatea din fermă urmează protocoale precise de lucru. La muls se respectă un protocol strict de lucru şi igiena mulsului este ireproşabilă.
Eliminăm cât de mult putem animalele care nu sunt foarte performante. Pentru noi performanţa începe de la 12 mii de litri de lapte şi circa 50 din primipare ajung să aibă 14 mii litri lapte pe lactaţie – LAURENŢIU CĂPRIORU, Șef fermă Maxagro
Vizionează pe youtube: Cum se face silozul de lucernă în ferma Maxagro
SEMIFÂNUL DE LUCERNĂ, SURSĂ IEFTINĂ DE PROTEINĂ
Comparativ cu silozul de porumb, semifânul de lucernă este o sursă de proteină valoroasă şi mult mai ieftină comparativ cu furajele proteice clasice, aşa cum sunt şroturile de soia, de floarea soarelui sau de rapiţă. „În vară, tasatorul SilaPress ne-a permis să facem o tasare până la peretele celulei de însilozare, fermentaţia a fost una reuşită şi fără pierderi.
Faptul că am reuşit să recoltăm lucerna la parametrii doriţi ne avantajează şi prin faptul că digestibilitatea semifânului este una ridicată, de peste 56%, SU 35-37% şi proteina 21-22%. Aceste caracteristici ne permit să introducem în raţie o cantitate de 8-10 kg semifân de lucernă/cap de vacă”, declară Marius Uicoabă.
