Trei scenarii pentru 2040: cum ar arăta agricultura dacă cea mai mare parte din subvenții ar merge către productivitate și investiții, respectiv către mediu și climă! Dar dacă nu ar mai exista o Politică Agricolă Comună (PAC)?
Un nou studiu al JRC (Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene) prezintă trei scenarii ipotetice pentru a contribui la dezbaterea politică privind conturarea viitorului Politicii Agricole Comune (PAC) a UE.
Pe baza previziunilor privind piețele agricole și a actualelor planuri strategice naționale ale țărilor UE, analiza JRC evaluează diferite orientări politice și impactul pe care acestea le-ar putea avea pentru agricultura UE.
Studiul Scenar 2040 oferă un scenariu de referință (scenariul de bază, menținerea situației actuale) și analizează alte trei scenarii: subvenții orientate către către productivitate și investiții, mediu și climă și ”No CAP”, adică lipsa unei politici agricole comune.
Aceste scenarii sunt menite să servească drept sursă de reflecție, nu ca model de politică. Scopul lor este de a îmbogăți dialogul politic în curs privind viitorul PAC, oferind informații cantitative cu privire la implicațiile potențiale ale căilor alternative ale PAC, precizează autorii studiului.
Două scenarii contrastante pentru agricultura UE
Raportul Scenar 2040 prezintă două scenarii diferite bazate pe alocări distincte ale fondurilor PAC:
Productivitate și investiții: acest scenariu canalizează subvențiile acordate prin PAC în principal către intervenții care îmbunătățesc productivitatea și competitivitatea fermierilor.
În comparație cu scenariul de referință, acest lucru duce, până în 2040, la o creștere de 2,7% a producției agricole a UE în toate sectoarele, la scăderea prețurilor alimentelor, la o performanță comercială mai puternică și la îmbunătățirea balanței comerciale a UE cu 2,7 miliarde de euro.
Deși această abordare ar avea un impact global minim asupra ocupării forței de muncă, presiunile asupra mediului în cadrul UE s-ar putea intensifica. Printre altele, acest lucru ar putea duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură (+0,5 %) și la o creștere de 1,4 % a surplusului de azot pe hectar.
Mediu și climă: acest scenariu reorientează sprijinul PAC către intervenții mai axate pe mediu și climă.
Acest lucru ar avea ca rezultat beneficii considerabile pentru mediul înconjurător în UE: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 1,7 % și a poluării cu azot cu 2% pe hectar, stimulând în același timp diversitatea culturilor și creând 90.000 de noi locuri de muncă.
Aceste beneficii au însă consecințe economice: producția agricolă ar scădea cu 4%, prețurile alimentelor ar crește, iar importurile ar crește, până la un deficit în balanța comercială a UE cu 1,8 miliarde de euro.
Raportul subliniază compromisurile structurale cheie între intensificare și extensificare. Strategiile axate pe productivitate sporesc eficiența resurselor, cresc producția și performanța economică și limitează extinderea efectivelor și a terenurilor.
În schimb, extensificarea axată pe mediu reduce presiunile asupra mediului pe hectar sau pe animal, dar necesită adesea mai multe animale și terenuri pentru a menține nivelurile de producție, reducând eficiența și crescând presiunile pe unitate de producție.
Efectele comerciale adaugă un alt nivel de complexitate. Deși scenariul axat pe mediu ar reduce emisiile agricole ale UE, acest lucru ar putea crește emisiile globale. Prin reducerea propriilor producții, și implicit, creșterea importurilor, UE ar putea transfera producția către regiuni ale lumii cu o agricultură mai puțin eficientă din punct de vedere al emisiilor de carbon – un fenomen cunoscut sub numele de „scurgerea emisiilor”.
Scenariul axat pe productivitate, deși crește ușor emisiile UE, ar putea reduce emisiile globale totale, deoarece producătorii UE eficienți din punct de vedere al emisiilor ar putea înlocui concurenții din țări terțe mai puțin orientate spre protejarea mediului.
Agricultura fără subvenții: Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista PAC?
Pentru a sublinia importanța acestor traiectorii politice, studiul Scenar 2040 simulează un scenariu ipotetic „No CAP”: eliminarea completă a PAC – o opțiune incompatibilă cu tratatele UE și care ar avea diverse consecințe negative:
- Veniturile agricole ar scădea cu aproximativ 11%, iar fermele mai mici și mai vulnerabile ar înregistra pierderi de până la 21%.
- Producția alimentară totală a UE ar scădea cu 5%, reducând capacitatea UE de a satisface atât cererea internă, cât și cea globală.
- Prețurile alimentelor pentru consumatori ar crește, afectând în mod disproporționat cheltuielile pentru alimente ale gospodăriilor cele mai vulnerabile din UE.
- Ocuparea forței de muncă în sectorul agroalimentar ar scădea cu aproximativ 250.000 de angajați.
- Luând în considerare și fenomenul de ”scurgere de emisii”, analiza JRC evidențiază și riscul potențial al unei creșteri nete a emisiilor globale de gaze cu efect de seră din agricultură, pe măsură ce producția se mută în regiuni mai puțin eficiente din punct de vedere al emisiilor de carbon din afara UE.
Împreună, aceste rezultate subliniază rolul important al PAC ca forță stabilizatoare, care sprijină reziliența economică, coeziunea socială și echilibrul ecologic în fermele, regiunile și sectoarele din UE.
Autorii raportului Scenar 2040 precizează că raportul nu susține o traiectorie a PAC în detrimentul alteia, ci servește ca instrument pentru factorii de decizie politică, ilustrând faptul că nu există o soluție „miraculoasă”. Concluziile solicită o abordare inteligentă, echilibrată și nuanțată a elaborării politicilor, care să poată naviga între compromisurile complexe dintre viabilitatea economică, securitatea alimentară și protecția mediului, atât la nivel local, cât și la nivel global.
Raportul arată clar că viitorul PAC trebuie să se bazeze pe o înțelegere complexă a acestor cerințe, pentru a asigura un viitor rezilient și durabil pentru agricultura UE și nu numai.
CITEȘTE ȘI: Protest cu tractoare față de bugetul PAC 2028: Fermierii au nevoie de predictibilitate!
Plafonarea subvențiilor ar fi un dezastru pentru fermierii care au de achitat credite în următorii 5-10 ani!
