Plafonarea subvențiilor pentru fermele medii și mari în viitoarea PAC 2028 ar fi un dezastru pentru fermierii români și pentru securitatea alimentară a României, au susținut, la unison, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, și reprezentanții fermierilor români, la întâlnirea cu comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, la Conferința Națională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor România, pe 9 octombrie, la București.

”Din punctul de vedere al fermierilor, și o spun aici cu toată responsabilitatea membrilor pe care îi reprezint, România nu poate accepta plata degresivă și plafonarea plăților directe așa cum sunt propuse în acest moment, pentru că ele vor afecta grav cele 13.500 de ferme medii-mari care împreună realizează 70% din producția agricolă a României. Ăsta e modelul economic al României.

Ne concentrăm să avem mai mulți antreprenori, să avem o clasă de ferme medii, dar, în momentul ăsta, greul, dus prin tehnologizare, prin inovație, este dus de fermele medii-mari care sunt mari în accepțiunea europeană și care asigură securitatea alimentară a României”, a spus Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români (CFR).

La rândul său, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat că plafonarea ar duce la un dezastru privind contractele de credit pe care fermierii români le au de achitat în următorii 5-10 ani.

”Mereu, când am participat la Consiliul Agrifish, am transmis vocea fermierilor români în Consiliul de Miniști Așa cum am făcut și săptămâna trecută, acum două săptămâni, în Consiliul Agrifish, voința fermierilor români este una: ne dorim ca politica agricolă comună să rămână separată de fondurile de coeziune.

Nu ne dorim ca mâncarea, ca tot ceea ce producem în România să fie condiționate de jaloane și ținte, așa cum s-a întâmplat în programul pe care România l-a avut pe reziliență.

În continuare, să știți că bugetul alocat României este unul foarte mic. De la 21,8 miliarde, așa cum am avut în Programul Strategic 2014-2020, acum avem o alocare de 16,5 miliarde. Noi ne dorim ca tot ceea ce înseamnă pilonul plăți directe subvenții, dar și pilonul 2, partea de dezvoltare, să rămână în politica agricolă comună.

Vreau ca tot ceea ce înseamnă decizii pe plăți directe, dar și pe partea de dezvoltare, să se ia de către noi, miniștrii, și de către dumneavoastră, în Consiliul Agrifish. Nu-mi doresc, și nimeni nu-și dorește, și nici un fermier din această sală nu-și dorește să intre într-o competiție cu alte domenii. Am mai trăit această experiență pentru că, atunci când a fost lansat programul de reziliență în România, agricultura a primit zero fonduri.

Deci, în continuare, vă spun, domnule comisar, că voi fi un partener de dialog, vom colabora foarte bine. Îmi doresc să ne susțineți pentru că în Consiliul Agrifish majoritatea statelor nu au fost de acord cu acest document pus de către Comisia Europeană.

Să știți că anul 2023 și 2024 a fost unul extrem de greu, prin care statul român a venit cu forme de sprijin, cu despăgrubiri la schimbările climatice pe care le-am avut, pentru că România a avut peste 2 milioane de hectare calamitate și anul acesta, în România avem în jur de 700.000 de hectare calamitate.

Ne dorim ca în noua politică agricolă să avem fonduri și procente stabilite clar, prin care să intervenim prompt către fermierii români pe aceste despăgubiri. Ne dorim, și așa cum a fost emis documentul, ca investițiile în irigații în România să continue, pentru că ele nu mai sunt puse în acest document.

Ne dorim în continuare să dezvoltăm toate sectoarele, și vorbim de sectorul de viță de vie, unde investițiile pe reconversie nu se regăsesc în acest document. Ne dorim finanțare în continuare pe acest program, pentru că a fost un program de succes.

Să știți că fermierii din România nu vor să stea cu mâna întinsă la guvernanți sau la Comisia Europeană. Românii doresc să le creem parte financiară, parte de creditare, așa cum s-a întâmplat în anul 2024, unde am reușit, pe cadrul Ucraina, să acordăm credite cu dobândă fixă, iar ROBOR-ul și garanțiile să fie achitate de către statul român. Acest mecanism îl vrem să fie inclus în Politica Agricolă Comună 2028-2034.

Să știți că România, în momentul de față, a făcut eforturi mari. S-a investit foarte mult în procesare, în fermele de zootehnie din România.

Peste 3 miliarde de euro sunt contracte semnate și ne dorim în continuare ca aceste proiecte să fie finalizate. Fermierii români mai au o rugăminte la dumneavoastră: nu plafonați sprijinul pe ferme!

Pentru că toți fermierii din România, dar și din Uniunea Europeană, s-au bazat pe credite. Atunci când au fost acordate aceste credite de către sistemul bancar din România, s-au luat în calcul veniturile realizate din plata pe subvenții. O plafonare ar duce la un dezastru privind contractele pe credit pe care fermierii români le au de achitat în următorii 5-10 ani.

De aceea trebuie să avem o responsabilitate. Împreună cu dumneavoastră putem reașeza acest document, care să fie un document flexibil, un document care să nu fie stufos pentru fermierii români în a accesa funduri europene începând cu 2028.

Sunt sigur că, așa cum vă cunosc, și am avut discuție și aseară pe anumite aspecte pentru a sprijini sectorul agricol din România, dar și din Uniunea Europeană, că împreună vom crea acele mecanisme financiare pentru fermierii români.

Vreau să vă asigur că tot ceea ce am discutat, tot ceea ce am spus în Consiliul Agrifish față de Politica Agricolă 2028-2034 a fost în urma discuțiilor pe care eu am avut-o cu fermierii în regiunile din România, dar și cu formele asociative. Să știți că fără aceste investiții, și cred că și dumneavoastră, și eu, ca responsabil, ca oameni de stat, ne dorim o securitate alimentară.

Să știți că securitatea alimentară nu se face de o singură persoană sau de un grup de persoane. Securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene se face de către fermieri. Fermierii pot asigura securitatea alimentară dacă noi le creem cadre financiare, iar fermierii români să aibă o predictibilitate în următorii 10 ani.

În închiere, vreau să vă spun, dragii mei fermierii, și vreau să vă mulțumesc că am simțit că ați fost aproape de mine, vreau să vă spun, domnule comisar, că cea mai mare bogăție a României a rămas agricultura.

În momentul de față, singurul motor economic viabil care mai merge în România este agricultura. Acest lucru s-a făcut cu ajutorul fermierilor români.

În continuare, vreau, și insist, și este vocea fermierilor români ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune”, a declarat ministrul Florin Barbu, la Conferința Națională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035.

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, s-a aflat, în perioada 8–9 octombrie 2025, în prima sa vizită oficială în România. Acesta a avut întâlniri bilaerale cu oficiali români, cu reprezentanți ai fermierilor și producătorilor agricoli, a vizitat ferme și a participat la conferința „Agri4Future România – Obiectiv 2035”.

Evenimentul, organizat de Clubul Fermierilor Români, a reunit peste 500 de participanți români și internaționali, care au dezbătut viitorul agriculturii europene și rolul României în cadrul noii Politici Agricole Comune (PAC 2028) și al viitorului Cadru Financiar Multianual 2028–2034.

Fermierii români atrăgeau atenția, în urmă cu o lună, că, potrivit calculelor, reducerea și plafonarea subvențiilor ar însemna că vor primi mai puțină subvenție pe suprafață toate fermele de la 150 ha în sus.

DETALII AICI: Plafonare subvenții APIA: Câți bani pierd fermierii după 2027!