Ord. 407/ 2.051/31 mai 2013, publicat în M.Of. 333/07 iunie 2013, stabilește conținutul-cadru al contractelor de concesiune, respectiv de închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv municipiilor și care sunt supuse regimului de organizare, administrare și exploatare prevăzute la art. 3 lit.b) și d) din OUG 34/23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar 18/1991, publicată în M.Of. 267/13 mai 2013.
Predarea-primirea obiectului concesiunii/închirierii se efectuează pe bază de proces-verbal în 5 zile de la data semnării contractului, proces-verbal ce devine act adițional al acestuia, este prevăzut în modelele de contracte, care includ și categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar/locatar în derularea contractului și condițiile utilizării acestora.
Contracte pe maxim 5 ani
Potrivit documentului, durata concesiunii poate fi de maxim 5 ani, iar contractul poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa inițială, cu condiția ca prin prelungire să nu se depășească termenul maxim de 5 ani prevăzut de OUG 34/2013.
În cazul închirierii, durata maximă a contractului poate fi tot de 5 ani, cu posibilitate de prelungire pe o perioadă egală cu cel mult durata sa inițială, ținând cont de respectarea clauzelor contractuale, valoarea investițiilor efectuate de către locatar și alte asemenea, cu condiția ca prin prelungire să nu se depășească termenul maxim de 5 ani prevăzut de OUG 34/2013.
Prețul – maxim 50% din valoarea masei verzi/ha
Prețul concesiunii/închirierii pajiștilor publice se stabilește în lei/ha/an, fără a depăși 50% din valoarea masei verzi pe hectar calculată în funcție de prețul mediu stabilit de Consiliul Județean, conform prevederilor art. 62 alin. (22) din Legea. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Redevența totală anuală (nr. ha x preț/ha) va fi plătită în două tranșe, de 30% și 70%, cu penalizări de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, cuantum ce nu se va modifica pe parcursul derulării contractului.
Drepturile și obligațiile părților
1. Drepturile concesionarului/locatarului (cel care ia în concesiune/închiriere): a) de a exploata în mod direct, pe riscul și pe răspunderea sa, pajiștile care fac obiectul contractului de concesiune/închiriere.
2. Drepturile concedentului (cel care dă în concesiune)/locatorului (cel care dă spre închierere):
a) să inspecteze pajiștile concesionate/închiriate numai cu notificarea prealabilă și în condiții stabilite prin contract;
b) să predea pajiștea concesionarului/locatarului, indicându-i limitele și inventarul existent, pe bază de proces-verbal;
c) să solicite utilizatorului situația lucrărilor realizate, cu valoarea exactă a acestora și devizul aferent;
d) să-și dea acordul de principiu pentru lucrările ce urmează a fi executate de concesionar/locatar pe pajiște;
e) să participe la recepționarea lucrărilor executate de către concesionar/locatar pe pajiște și să confirme prin semnătură executarea acestora.
3. Obligațiile concesionarului/locatarului:
a) să asigure exploatarea eficace în regim de continuitate și de permanență a pajiștilor din contract;
b) nu poate subconcesiona/subînchiria bunurile care fac obiectul contractului. Subconcesiunea pentru pajiștile publice se face conform art. 8 din OUG 54/2006.
În cazul închirierii, subînchirierea totală sau parțială este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute. Cu acordul scris al celui care dă în chirie pajiștea, locatarul poate să cesioneze contractul de închiriere soțului care participă la exploatarea bunurilor închiriate sau descendenților săi majori.
c) să plătească redevența/chiria la termenul stabilit;
d) să respecte cel puțin încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha în toate zilele perioadei de pășunat;
e) să comunice în scris Primăriei, în 5 zile de la vânzarea animalelor sau a unora dintre acestea;
f) să pășuneze animalele exclusiv pe terenul concesionat/închiriat;
g) să practice un pășunat rațional pe grupe de animale și pe tarlale;
h) să introducă animalele la pășunat numai în perioada de pășunat stabilită;
i) să nu introducă animalele la pășunat în cazul excesului de umiditate a pajiștii;
j) să realizeze, pe cheltuiala sa, lucrări de eliminare a vegetației nefolositoare și a excesului de apă, de fertilizare, anual;
k) să respecte bunele condiții agricole și de mediu;
l) să restituie concedentului/locatorului, în deplină proprietate, bunurile de retur, în mod gratuit și libere de orice sarcini, la încetarea contractului prin ajungere la termen;
m) să restituie concedentului/locatorului suprafața de pajiște din contract în condiții cel puțin egale cu cele de la momentul încheierii contractului;
n) să plătească 30% din prima de asigurare.
4. Obligațiile concedentului/locatorului:
a) să nu îl tulbure pe concesionar/locatar în exercițiul drepturilor rezultate din contract;
b) nu are dreptul să modifice în mod unilateral contractul, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
c) este obligat să notifice concesionarului/locatarului apariția oricăror împrejurări de natură să aducă atingere drepturilor acestuia;
d) să constate și să comunice concesionarului/locatarului orice atenționare referitoare la nerespectarea clauzelor contractului.
Alte prevederi
Modelele de contracte includ și clauze privind împărțirea responsabilităților de mediu între părți, precum și prevederi privind răspunderea contractuală.
Apariția și încetarea cazului de forță majoră se va comunica celeilalte părți în maxim 5 zile, prin telefon, fax, urmat de notificare scrisă, cu confirmarea constatării evenimentelor de către autoritățile competente.
Printre situațiile în care un contract de concesiune/închiriere încetează este pășunatul altor animale decît cele înregistrate în RNE sau în cazul în care interesul național sau local o impune, prin denunțarea unilaterală de către concedent/locator, în baza documentelor oficiale, cu plata unei despăgubiri juste și prealabile, în caz de dezacord fiind competentă instanța de judecată.
ȘTIRI
9,4% mai multe ovine/caprine solicitate la plata CNDP în 2013
În perioada 5 -30 aprilie 2013, au fost depuse 59.587 cereri pentru Plăți Naționale Directe Complementare (CNDP), pentru peste 9,363 milioane ovine și caprine, potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Față de 2012, numărul de cereri a crescut cu 8,76% și efectivul de animale solicitat la plată – cu 9,42%.
Controale pe teren, până în 3 august
APIA va controla, până în 3 august 2013, exploatațiile de ovine și caprine pentru care au fost depuse cereri de solicitare a CNDP pentru 2013.
Echipele de control APIA vor verifica:
-existența reală a efectivului total de animale pentru care s-a solicitat prima pe cap de animal;
-identificarea animalelor: cu o crotalie auriculară simplă, având imprimat un cod unic de identificare a animalului, în cazul animalelor născute până la 1.01.2008; cu 2 crotalii auriculare simple, având imprimat același cod unic de identificare a animalului, în cazul animalelor născute în perioada 1.01.2008 – 31.12.2009; cu o crotalie auriculară simplă și o crotalie auriculară electronică, ambele cu același cod unic de identificare a animalului, în cazul animalelor născute începând cu 1.01.2010.
-corespondența dintre efectivul înscris în cerere și cel existent în exploatație, la data controlului.Efectivul de femele ovine/caprine pentru care au solicitat prima pe cap de animal trebuie menținut în exploatație, la adresa menționată în cerere, pe perioada de control, respectiv până la 3 august 2013 inclusiv.
România, locul patru în UE la efective de ovine și caprine
Efectivele de ovine și caprine ale României, la 31 decembrie 2012, totalizau 10,099 milioane capete, cu o densitate de 75.300 capete la 100 de hectare de teren, potrivit datelor publicate, în luna mai 2013, de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, datele INS arată că, la efectivele de ovine și caprine, România se situează pe locul patru între statele membre UE, după Regatul Unit al Marii Britanii, Spania și Grecia. Efectivele de ovine și caprine au crescut, în 2012, cu 329.900 capete, față de 2011. În ceea ce privește densitatea la 100 hectare teren, România se află pe locul șapte, după Grecia, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Portugalia, Olanda și Italia.
