Liderul ASAS semnala că cercetarea românescă stă sub o anumită presiune din cauza concurenţei cu rezultatele cercetării din afara ţării! Iată explicaţia lui Valeriu Tabără: „În luna aprilie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a informat că la sediul Institutul de Stat pentru Testarea şi Inregistrarea Soiurilor din Bucureşti s-a întrunit Comisia de înregistrare a soiurilor de plante agricole şi horticole, în conformitate cu legislaţia în vigoare. La culturile de câmp au fost omologate 27 de creaţii noi româneşti şi 115 soiuri şi hibrizi străini! Priviţi cu atenţie la presiunea asta formidabilă pe care o avem! La legume, cercetarea a propus comisiei 32 de soiuri şi numai 2 străine. Este un succes! La pomi şi arbuşti fructiferi: 16 produse de cercetare românească şi numai unul străin; la viţa-de-vie avem un singur soi românesc, în timp ce la plante ornamentale – două. De asemenea, la alte specii de cultură au fost trimise spre a fi înregistrate documentele pentru 80 de creaţii româneşti şi 118 străine. Din păcate, la culturile de câmp suntem restanţieri în raport cu ceea ce vine peste noi din afară”, a declarat Valeriu Tabără.
Grâul românesc este net superior soiurilor străine
În continuare, fostul ministru al Agriculturii a ţinut să sublinieze avantajele net superioare ale soiurilor de grâu produse de cercetarea agricolă românească în raport cu cele ce vin din afară. „Ne ferim să spunem despre avantajele creaţiilor româneşti! Păi soiurile româneşti de grâu sunt net superioare celor străine şi dădeam cazul (fără să nominalizăm acuma) unui soi adus din străinătate care face furori mai ales în vestul ţării. Cu toate observaţiile făcute în vegetaţie, nu am găsit fuzarioză pe spic, dar am adus boabele la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucureşti şi în urma analizelor făcute s-a găsit fuzarioză şi micotoxine în interiorul bobului! Soiurile româneşti sunt rezistente, au toleranţă în condiţii climatice deosebite. Şi în acest an soiurile româneşti sunt net superioare celor străine, fără discuţie. Anul trecut am făcut o analiză a masei hectolitrice: soiurile româneşti de grâu au fost cu 7-8 kg peste cele străine, ca medie!
Trebuie să credem mai mult în rezultatele cercetării noastre, cred că noi suntem un pic timoraţi şi nu susţinem cu toată forţa ceea ce realizează cercetarea ştiinţifică agricolă”, a spus tranşant Valeriu Tabără.
O mare eroare: reconversia viti-pomicolă cu material biologic străin!
„De reţinut că produsele româneşti şi soiurile româneşti sunt de calitate! Dacă mergem pe cantităţi, că avem două tone în plus şi le luăm la preţul la care ni le dă unul dintre marii retaileri înţeleşi într-un anumit mod, înseamnă că nu am rezolvat nimic. Uitaţi-vă la viticultură şi pomicultură. Avem o rezervă fantastică! Am făcut reconversie cu soiuri importate de afară! Şi o să vedeţi ce se va întâmpla în următorii ani! S-a tăcut pentru că sunt chestiuni de lege, de regulamente, de angajamente, dar dincolo de ele, scoaterea din circuit sau reducerea soiurilor româneşti şi a hibrizilor este o mare eroare!”, consideră preşedintele ASAS.
„Mintea cercetătorului trebuie să fie liberă”
În finalul intervenţiei sale de la SCDA Brăila, Valeriu Tabără a vorbit şi despre interferenţa Justiţiei în sistemul de gândire liberă a cercetătorului, blocând activitatea de multiplicare genetică. „Mintea cercetătorului trebuie să fie liberă, nu poate să fie impusă de cineva! Şi aici vă dau ca exemplu decizia Curţii Europene de Justiţie din 18 iulie anul trecut, care a blocat, de pildă, multiplicarea genetică. Nu este posibil ca printr-o sentinţă judecătorească să se intre în sistemul de gândire liberă. Ideea şi produsul de progres nu pot veni din afară, decât dintr-o minte limpede, lăsată liber să gândească. Or, la nivelul Uniunii Europene se întâmplă un astfel de lucru! Iar noi, ceilalţi, tăcem! Asta înseamnă deschiderea incapacităţii de a concura cu ceea ce se produce în exteriorul UE”, spune Valeriu Tabără.
Valeriu Tabără: „Anual, importăm inputuri pentru agricultură în valoare de aproape un miliard de euro! Industria românească poate să acopere o parte din acestea. Dacă noi nu vom mai produce în ţară, costurile vor merge până la vreo 30-40% numai pe inputuri la dezvoltarea producţiei şi la acţiunea economică din agricultura României! E normal?”
200 DE NOI SOIURI ÎN CATALOGUL OFICIAL
La începutul lunii aprilie a.c., Ministerul Agriculturii anunţa că aproape două sute de noi soiuri de plante vor fi înregistrate în Catalogul Oficial al Soiurilor. Câteva dintre aceste creaţii au fost testate pentru rezistenţa la boli, prin infecţii artificiale (de exemplu lucerna) sau pentru rezistenţa la lupoaie la floarea-soarelui, stabilită în câmpul experimental static al ISTIS. La solicitarea aplicanţilor, s-a verificat rezistenţa la tratamentele cu erbicide pe bază de imidazolinone şi cycloxydim şi la erbicidele sulfonilureice.
În ultimii ani, în perioada de testare, la soiurile candidate s-a urmărit influenţa schimbărilor climatice asupra rezultatelor de producţie şi a însuşirilor fiziologice, în vederea promovării unor soiuri cu mare adaptabilitate la condiţiile de mediu existente.
Comisia de înregistrare a soiurilor de plante agricole şi horticole, formată din reprezentanţi ai MADR şi ai ISTIS, precum şi din profesori universitari de la USAMV Bucureşti, a propus înscrierea în Catalogul oficial a 198 soiuri noi, din care: 142 din specii de culturi de câmp, 34 soiuri de legume, 17 soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi, un soi de viţă-de-vie şi 4 soiuri de plante ornamentale. Propunerile comisiei au fost aprobate de către ministrul Agriculturii Petre Daea.
Articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-31 iunie 2019)
