Potrivit datelor publicate de MADR, pe baza cifrelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Autoritatea Naţională a Vămilor, România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5,098 mld. euro, cu 1,183 mld. euro mai mult faţă de 2012 (plus 30,2%), în timp ce importurile, de 4,773 mld. euro, au crescut cu doar 2,4% faţă de 2012.
În 2013, livrările în UE s-au majorat cu 10,9% faţă de 2012, dar balanţa comercială a fost tot negativă (-882,7 mil. euro). În schimb, exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%, balanţa fiind pe plus cu 1.207,6 mil. euro.
4,7 mil. tone de grâu la export
Principalul produs exportat a fost grâul, care a adus 433,6 mil. euro în plus faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate (4,773 mil. tone). Comparativ cu 2012, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare din exporturile de seminţe de floarea-soarelui (+215,1 mil. euro), seminţe de rapiţă (+150,8 mil. euro), porumb (+134,5 mil. euro), orz (+69,6 mil. euro), ţigări (+51,2 mil. euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 mil. euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 mil. euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 mil. euro), brânzeturi (+10,0 mil. euro).
La importurile din 2013, carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare au fost pe primele locuri. Comparativ cu 2012, România a cheltuit mai puţin pe importurile de zahăr (-82,1 mil. euro), porumb (70 mil. euro), ulei de floarea-soarelui (-51,6 mil. euro) şi tutun brut (-12,4 mil. euro), însă mai mult pe citrice, boabe de soia, brânzeturi, ciocolată, banane, ţigări, preparate pentru furaje şi carne de porc.
UE a fost, totuşi, principalul partener în comerţul agricol al României: exporturile au avut o pondere valorică de 58,4%, iar importurile – 80,9%.
Mai mulţi bani pentru promovare
România ar putea primi o cofinanţare mai mare din partea UE pentru proiectele de promovare a produselor agroalimentare. Până acum contribuţia era de 50% din partea UE, 30% din partea statului membru şi 20% din partea agentului economic. Comisia Europeană a propus ca statul membru să nu mai cofinanţeze aceste programe, crescând în egală măsură şi contribuţia UE, şi participarea fiecărui agent economic.
România a solicitat, alături de Cipru şi de Portugalia, ca cele trei ţări aflate sub asistenţă financiară internaţională sau într-un acord cu FMI şi UE să poată avea o cofinanţare mai mare cu 10% din partea UE. România a mai insistat şi pentru menţinerea cotei de finanţare a agenţilor economici participanţi la program la nivelul actual de 20%.
„Soluţia de compromis la care cred că s-a ajuns este aceea ca, pe noua propunere, participarea agentului economic să nu fie mai mare de 20%, deci exact atât cât este în prezent, CE să cofinanţeze 75%, statul membru nu mai cofinanţează. România, în urma solicitării pe care a avut-o alături de Cipru, a obţinut nu 10%, dar o creştere cu 5% a procentului de cofinanţare al UE, atâta timp cât suntem sub asistenţă financiară internaţională”, a declarat, citat de Agerpres, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, după Consiliul pentru Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH) de la Bruxelles, din 24 martie a.c..
Alocarea programului de promovare a produselor agricole pe pieţele UE sau pe pieţe terţe a crescut în PAC 2014-2020 la 200 mil. euro pentru toate statele membre, ceea ce înseamnă că şi România va putea beneficia de mai mulţi bani, a mai spus Constantin.
Magiunul de Topoloveni şi vinurile româneşti au primit în anii anteriori bani nerambursabili pentru promovare în ţări precum China, Thailanda şi Rusia.
INFO
VITICULTURĂ
Programul Naţional 2014-2018
Producătorii din sectorul vitivinicol vor avea la dispoziţie 47,7 mil. euro anual prin Programul Naţional de Sprijin 2014- 2018, notificat Comisiei Europene, pentru restructurarea şi reconversia podgoriilor; asigurarea recoltei plantaţiilor viticole; acţiuni de informare în statele UE şi în ţări terţe şi pentru investiţii.
Măsura de promovare a vinurilor poate primi cofinanţare de la bugetul de stat în cuantum de 30%.
Astfel, vor putea fi cheltuiţi cca. 5,850 mil. euro, din care: 750.000 euro în 2014, 900.000 euro – 2015, 1,2 mil. euro – 2016 şi câte 1,5 mil. euro pentru 2017, respectiv 2018, prevede un proiect de HG elaborat de MADR.
În Europa, România este pe locul 6 la suprafaţa viticolă şi pe locul 7 la producţia de struguri şi la producţia de vin. Patrimoniul viticol reprezintă 1,6% din cel agricol şi 2,4% din suprafaţa arabilă a României.
PIAŢĂ AGRICOLĂ
Supermarket-urile rămân deschise
Proiectul de lege care propune închiderea supermarket-urilor în weekend nu are şanse să treacă de Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor, a declarat Liviu Harbuz, vicepreşedinte al Comisiei, motivând că măsura ar afecta locurile de muncă şi ar da peste cap obiceiurile consumatorilor.
În dezbaterea proiectului, reprezentanţii hipermarket-urilor au susţinut abrogarea Legii 321/2009. Deputaţii au pledat pentru îmbunătăţirea acesteia. La întâlnire nu au participat nici furnizorii, nici procesatorii. O nouă discuţie era programată în Comisia pentru Agricultură cu toţi actorii implicaţi – industrie, supermarket-uri şi producători, la începutul lunii aprilie 2014.
