Stratul gros de omăt și vântul au sfâșiat folia de învelire și au rupt căpriorii de susținere a solariilor. Mulți producători agricoli și-au pierdut culturile de primă apariție – salata și ridichile.
În solarii, muncă de ocnă
La marginea comunei Matca, Aurel Lupu se lupta cu nămeții de două săptămâni. „Lucrez cu patru oameni zi de zi de când a început ninsoarea, ca până la 15 februarie solarul să fie gata de cultivare. Jumătate din spațiul protejat, în suprafață de 15 ari, s-a prăbușit sub greutatea zăpezii. Folia și stâlpii de susținere mă vor costa 3.500-4.000 de lei”, ne-a declarat legumicultorul.
În spațiul de producere a răsadurilor, Lupu a repicat tomatele – 5.000 de fire – și varza, 12.000 de fire. Apoi a semănat castraveții într-un pat germinativ bine pregătit. Aurel Lupu a semănat și 20 de mii de fire de țelină, cultură deja răsărită. Răsadurile le va folosi pentru plantantul în câmp, unde are câteva hectare de teren. Temerea fermierului este să nu mai vină vreo altă nenorocire, alte ninsori abundente care să-i zădărnicească eforturile.
Stratul de zăpadă gros de doi metri s-a depus și pe solarul mătcașului Gheorghe Vasilache. După o săptămână de chin, abia de a reparat din stricăciuni.
Ne spune că după 10 februarie a început semănatul castraveților pe câțiva ari de solar. Legumicultorul vrea să producă vreo 8.000 de fire de răsad. În acest ciclu de producție, va folosi doi hibrizi timpurii: Lenara F1, cu creștere rapidă, și Kybria RZ F1, foarte productiv. „În toamna trecută, împreună cu mai mulți agricultori din țară, am fost în Grecia, invitat de firma Agris. În Salonic am văzut cum se produc răsadurile. În urma vizitei, am încheiat un parteneriat cu firma Agris Seeds Plants care îmi va aduce 15-20 de mii de fire de răsad de tomate, de ardei gras și răsaduri altoite de pepeni”, ne-a declarat Vasilache.
„Am muncit patru zile mai rău ca la ocnă!” ne-a declarat Florinel Ciocan, șeful unei asociații din Matca. „Abia am reușit să dau zăpada; nu am început încă lucrul în solar. Poate intrăm cu repicatul, să punem tinerele plante în ghivece”. Legumicultorul, care cultivă numai ardei, a semănat pe 13 ianuarie 11 mii de fire Maradona F1, un hibrid de ardei gras galben. Florinel Ciocan a pregătit 26 de ari de cultură în spațiu protejat.
Dorinel Iacob are solarul, în suprafață de 62 ari, situat în plin câmp, la câțiva kilometri depărtare de Matca. Utilajele primăriei nu au ajuns până aici ca să curețe zăpada. „Am deszăpezit pe banii mei drumul, cu toate că suntem mai mulți cultivatori aici. Pentru 3,20 ore de lucru, un buldoexcavator m-a costat 500 de lei. Dar vântul a astupat din nou drumul. Acum trebuie să plătesc din nou…”, ne-a declarat producătorul agricol. A urgentat deszăpezirea pentru a semăna 13 mii de fire de castraveți în răsadniță.
Cu cei șase oameni tocmiți, voia să termine treaba repede ca apoi să intre din nou la înlăturarea zăpezii. „Voi cultiva 2.000 de fire dintr-un nou soi de castravete rusesc, mai rezistent la frig. Până acum am deja însămânțate 4 mii de fire de tomate și 7 mii de ardei. Apoi, începem repicatul roșiilor”, a precizat Iacob.
Cultivatorul ne spune cum pregătește patul germinativ pentru semănat: jumătate turbă, jumătate rumeguș de brad, bine amestecate. La semănat se umezește bine, iar la o săptămână după repicare aplică și substanțele chimice.
„Îmi vine să demolez solarul!”
Mircea Croitoru, liderul Asociației Legume Fructe Matca, nu a putut recupera nimic din cele 5 mii de fire de salată înghețate. Sub greutatea stratului de zăpadă, solarul s-a prăbușit peste tinerele plante. „Acum mă lupt să refac totul, să scot zăpada și să încep un nou ciclu de producere a răsadurilor. Am momente când îmi vine să nu mai pun nimic, să demolez solarul și să le arăt celor de la Finanțe că nu am produs nimic, ca să nu ne mai pună la plată degeaba. Aici ne doare cel mai tare pe noi, fermierii, plătim taxe și impozite, dar în schimb noi nu suntem ajutați de statul român cu absolut cu nimic”, ne-a declarat supărat Croitoru.
Cultivatorul vrea să producă circa 7 mii de fire de răsaduri de tomate și de castraveți.
În urmă cu doi ani, solariștii din Matca au beneficiat de “Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile”. Astfel, în 2012, de acest sprijin s-au bucurat 425 de fermieri pentru o suprafață afectată de 49,44 ha solarii, suma platită efectiv fiind de 954.867,75 lei – reprezentând contravaloarea foliei distruse în totalitate. Anul acesta, speranțele sunt mai mici.
Loturi demonstrative cu genetică Syngenta
Și în comuna gălățeană Umbrărești, legumicultorii au avut probleme cu zăpada. Dan Tonu ne spune că sub greutatea zăpezii, folia de protecție a cedat, așa cum au făcut-o și căpriorii, cu toate că au fost puși din metru în metru. „Abia am reușit să protejez spațiul unde trebuia să repic răsadurile. Am realizat 5.000 de fire de tomate din hibridul Gravitet F1 de la Syngenta. De fapt, de ani de zile eu fac loturi demonstrative cu genetică Syngenta. Plantele se dezvoltă bine, sunt în stadiul de șapte frunzulițe.
Curând, voi începe repicatul, iar în jurul datei de 1 aprilie, plantarea”, ne-a spus producătorul.
De asemenea, în spațiul protejat din răsadnița încălzită mai are semănat încă 1.500 de fire de ardei cu hibridul Barbie F1, tot de la Syngenta. Acum, cultivatorul ne spune că urmărește ca temperatura din răsadniță să nu coboare sub 25 de grade Celsius.
Și aici, în comuna Umbrărești, mai mulți legumicultori au declarat că au pierdut culturile de salată și ridichi din cauza prăbușirii solariilor sub greutatea omătului.
Răsaduri la vânzare
În bazinul Vidra, din județul Ilfov, zăpada nu a afectat spațiile de cultură protejată. Florin Ciorap produce răsaduri mai mult pentru vânzarea liberă. În luna ianuarie a semănat în răsadniță 10 mii de tomate dintr-un soi bulgăresc. „Jumătate din ele voi planta în solar, iar cealaltă jumătate o voi vinde pe piață. Sper ca primele „șarje” să aibă un preț bun, 0,8-1 leu firul, așa s-a vândut și în sezonul trecut”, ne înformează cultivatorul.
Mai are semănate cam 5.000 de fire de ardei gras din hibridul Mintos F1 de la Syngenta și 10 mii de fire de varză, genetică olandeză. Florin Ciorap ne spune că “răsadurile nu au fost stropite cu prafuri, deoarece este prea frig; dacă le mai pui și apa asta rece pe ele, mai rău le faci”. Tinerele plăntuțe au ajuns în stadiul de două frunzulițe răsărite. Pe toate răsadurile va aplica un tratament cu fungicidul Previcur Energy și cu zeamă bordeleză.
Producerea de răsad nu este întârziată
În Buzău, județul cu cod roșu, ninsorile abundente și viscolul au distrus foarte multe din spațiile protejate, multor cultivatori din zonă li s-au prăbușit solariile. La Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău pierderile mari sunt înregistrate la seră, câteva tronsoane fiind avariate. „La asta lucrăm acum, reparăm ce se poate repara, deși stratul de zăpadă este foarte mare, sunt zone unde a ajuns la 3-4 m înălțime, în timp ce pe câmp nu este așezată. Viscolul a fost marea problemă aici. Dacă nu apar alte intemperii periculoase, nu-i mare baiul, producerea de răsad nu este întârziată”, ne spune Costel Vînătoru, șeful Laboratorului Genetică și Ameliorare al SCDL.
În câmp, stațiunea are aproximativ 10 ha de culturi de toamnă: ceapă de sămânță, spanac, salată, pătrunjel, culturi care se prezintă destul de bine, zăpada s-a așternut ca o plapumă peste plante.
SCDL Buzău dublează producția de răsad
Cercetătorii de aici și-au propus ca obiectiv în acest sezon dublarea producțiilor de răsaduri la speciile principale de legume, comparativ cu anul trecut. În 2013, cererea a fost mare și nu a putut fi satisfăcută în totalitate. „Noi sperăm ca în ciuda acestor impedimente destul de grele să ne mobilizăm și să ne încadrăm în grafic, să producem mai multe răsaduri decât anul trecut”, și-a exprimat optimismul Costel Vînătoru.
Pentru a produce mai mult și mai bine, cercetătorii folosesc o metodă cu eficiență economică mai mare: semănatul în brazde, care necesită încălzirea unei suprafețe mai mici de seră.
Șeful Laboratorului de Genetică și Ameliorare al SCDL Buzău ne-a prezentat succint câteva aspecte legate de tehnologie. Semănatul se execută la 25-30oC, pentru a forța sămânța să germineze. Se udă abundent până răsar tinerele plăntuțe, umiditatea trebuie să fie de aproape 100%.
Ca element de bază la producerea răsadurilor se folosește turba măcinată, care are tot necesarul de elemente nutritive, este liberă de boli și de dăunători, ritmul de creștere al tinerelor plante fiind cu mult mai mare. După ce plăntuțele răsar și ajung în stadiul optim – la tomate, spre exemplu, de două frunze adevărate – sunt repicate în palete alveolare.
„Folosim palete alveolare (tăvițe), care trebuie să aibă mărimea specifică speciei respective. De exemplu, pentru tomate noi recomandăm de la 60 până la 75-80 de orificii pe fiecare paletă alveolară, la salată se utilizează tăvițe cu până în 100-120 de orificii. Aceasta va asigura suportul optim de nutriție și de dezvoltare armonioasă a plantelor”, a precizat Vînătoru.
PROMOVAREA GENETICII ROMÂNEȘTI
Așa cum e firesc, la producerea răsadurilor, SCDL Buzău folosește în primul rând genetică românească, rodul muncii oamenilor de știință buzoieni. Astfel, pentru tomate se utilizează soiurile Siriana, Sorana și Capriciu, la vinete – Virginia (o creație nouă în curs de omologare), la castraveți – Triumf, iar la ardeiul gras – Galben Superior, Buzău 10 și Arum.
Important este că prețul de cost al răsadurilor produse la SCDL Buzău va fi ca și anul trecut. Este lesne de înțeles că răsadurile vor avea calitatea girată de experiența celor câteva decenii de activitate performantă.
SOLARII DISTRUSE LA BRĂILA
Solariile din mai multe comune din județul Brăila au fost distruse de vânt puternic și de zăpada depusă peste ele. Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brăila a înregistrat sesizări din comunele Viziru, Siliștea și Vărsătura. „La nivelul fiecărei primării de comună, unde sunt avarii la solarii, trebuie activată o comisie specială de constatare a pagubelor. (…)Procesele verbale de constatare a situației ne sunt trimise, instituția noastră le centralizează și, pe măsură ce apar astfel de informări, la rândul nostru, le comunicăm Ministerului Agriculturii”, a declarat Traian Cișmaș, directorul DADR Brăila, citat de Agerpres.
