Caprele și oile socializează și interacționează cu mediul exterior în diferite moduri. Astfel, sunetele, văzul, limbajul corporal, mirosurile și contactul fizic sunt esențiale pentru a înțelege ce simt sau ce vor să transmită.

Crescătorii cu experiență cunosc aceste modalități de comunicare ale animalelor și acționează în consecință. Iată câteva exemple!

Ce mesaje vor să transmită oile și caprele prin sunet?

Caprele emit diverse sunete pentru a comunica între ele, cum ar fi behăit, mârâit sau țipăt. Fiecare sunet are un anumit sens.

Oile și caprele sunt animale sociale, care trăiesc în turme și depind unele de altele pentru siguranță și orientare. Comunicarea prin sunete le ajută să mențină legătura în grup și să răspundă rapid la diferite situații. Sunetele lor pot varia în funcție de ton (cât de înalt sau jos este sunetul), intensitate (volumul) și durată (cât de lung sau scurt este). Fiecare combinație transmite un mesaj diferit pe care celelalte animale îl înțeleg intuitiv.

La început, iezii depind aproape exclusiv de capra-mamă pentru hrană și protecție, așa că sunetele de chemare sunt frecvente, scurte și intense. Mama răspunde imediat, pentru a-i ghida către lapte și siguranță. Pe măsură ce iezii devin mai mari și mai independenți, ei încep să exploreze turma și mediul înconjurător, iar frecvența chemărilor scade.

Capra, la rândul ei, răspunde mai puțin intens, pentru că iedul a învățat să se descurce singur și să recunoască pericolele. Astfel, pe măsură ce cresc, iezii nu mai au nevoie să-și cheme mama constant, dar rămân capabili să recunoască vocea acesteia, iar capra mamă poate să-i identifice în continuare în mulțime.

Comunicarea evoluează de la dependență totală, la interacțiune socială și autoreglare în turmă. Acest dialog sonor îi ajută să se găsească rapid, mai ales când turma este mare și animalele se pot pierde unele de altele.

În situații de pericol, apare sunetul de alarmă. Oile și caprele emit sunete mai ascuțite, mai puternice și mai frecvente. Este modul lor de a avertiza întreaga turmă că trebuie să fie atentă. Sunetul de alarmă la oi și capre este esențial pentru supraviețuirea lor în turmă și se deosebește clar de sunetul de chemare, prin intensitate, ton și ritm.

De obicei, este un sunet puternic, ascuțit și repetitiv, mai lung și mai strident decât vocalizările obișnuite. Uneori poate fi scurt și rapid, alteori prelungit, în funcție de gravitatea pericolului. Orice membru al turmei îl poate emite atunci când detectează un animal de pradă sau o situație periculoasă.

Rolul lor este de a avertiza întreaga turmă să fie atentă, să se adune, să fugă sau să adopte poziții defensive. Animalele din apropiere recunosc imediat semnalul și reacționează chiar dacă nu au văzut pericolul.

Este fascinant că sunetul de alarmă este „contagios”: o singură oaie sau capră poate declanșa un val de vocalizări în întreaga turmă, crescând astfel șansele ca toate animalele să scape la timp.

Există și sunete care exprimă frustrare sau disconfort. Când sunt flămânde, când le este sete sau vor să iasă dintr-un țarc, scot un sunet lung și răgușit, aproape plângăreț. Sunetele care exprimă frustrare sau disconfort la oi și capre sunt mai lungi și răgușite decât vocalizările obișnuite și transmit clar disconfortul animalului.

Atât oile, cât și caprele pot emite aceste sunete atunci când nu își pot satisface o nevoie imediată sau se simt stresate. Ele apar, de exemplu, când animalele sunt închise într-un țarc, obosite și flămânde, speriate sau deranjate de ceva din mediul lor. Rolul acestor sunete este de a atrage atenția păstorului sau a altor animale și de a semnala că animalul are nevoie urgentă de îngrijire.

Pe de altă parte, sunetele de satisfacție sunt mai puțin stridente. Când mănâncă liniștite sau se simt confortabil, se pot auzi murmure sau sunete scurte și moi, care transmit o stare de calm și siguranță.

Caprele – ”experți” ai supraviețuirii în medii dificile

Sunetele de satisfacție sunt esențiale pentru viața socială a oilor și caprelor, deoarece transmit starea de bine atât păstorului, cât și celorlalte animale din turmă. Spre deosebire de sunetele de alarmă sau de frustrare, ele nu sunt stridente și nu sunt repetate intens, sunt mai degrabă relaxante și liniștitoare.

Ele apar în diverse situații: după hrănire, când animalele se odihnesc, când socializează pașnic între ele sau când se apropie de păstor și primesc atenție sau mângâieri.

Pe lângă transmiterea stării de bine, aceste sunete joacă și un rol social foarte important. Ele ajută la consolidarea legăturilor între membrii turmei, indicând că mediul este sigur și că animalele pot interacționa fără tensiune. În plus, sunetul liniștit al unei oi sau capre mulțumite poate influența și starea celorlalte animale din apropiere, contribuind la o atmosferă calmă în turmă.

De obicei, toate sunetele descrise sunt combinate și cu alte forme de interacțiune, dintre care văzul și limbajul corporal joacă un rol primordial.

Oile și caprele sunt animale sociale, care trăiesc în turme și depind unele de altele pentru siguranță și orientare. Comunicarea prin sunete le ajută să mențină legătura în grup și să răspundă rapid la diferite situații.

Alte forme de comunicare

• Văzul. Ochii caprelor sunt amplasați lateral, ceea ce le oferă un câmp vizual de aproape 320-340°, cu o zonă mică de vedere binoculară (în față), utilă pentru aprecierea distanțelor.
• Mișcări corporale. Caprele folosesc limbajul corpului pentru a transmite mesaje. De exemplu, o capră care își ridică coada poate semnala agresivitate sau dominanță, în timp ce o capră care se apropie cu capul plecat poate arăta supunere.
• Mirosuri. Caprele folosesc glandele odorifere pentru a lăsa urme de miros pe obiecte sau pe sol. Aceste mirosuri pot transmite informații despre identitatea, statutul social sau starea de reproducere a unei capre.
• Contact fizic. Caprele se freacă adesea una de alta sau de obiecte pentru a marca teritoriul sau pentru a arăta afecțiune.

Prin aceste metode, caprele și oile reușesc să comunice eficient între ele și să mențină o structură socială în cadrul turmei.

un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA

USV Timișoara / ACO Păstorul Crișana Arad