Caprele au inteligență ecologică și memorie alimentară. Adaptabilitatea este una dintre cele mai importante calități pe care le poate avea o specie în lupta pentru supraviețuire, iar capra este un exemplu remarcabil în acest sens.

Acomodarea remarcabilă a caprelor la medii vitrege constituie un subiect de interes major în contextul schimbărilor climatice și al necesității de a susține populații umane din zone aride sau montane.

Fiind un animal domestic, întâlnit în aproape toate regiunile lumii, de la zonele tropicale până la cele montane sau semideșertice, capra a demonstrat o capacitate impresionantă de a se adapta la condiții climatice, geografice și alimentare extrem de diverse. Această trăsătură nu este întâmplătoare, ci este strâns legată de modul de hrănire foarte flexibil.

Capra prosperă acolo unde alte animale eșuează

În mediul natural, capra se poate hrăni cu o varietate largă de plante, inclusiv cu vegetație uscată, tufărișuri, frunze, lăstari, scoarță de copac și chiar plante necomestibile pentru alte specii. Această capacitate îi permite să trăiască în regiuni sărace din punct de vedere vegetal, acolo unde vitele, oile sau alte erbivore nu ar putea supraviețui.

• În zonele în care vegetația este rară sau greu accesibilă, caprele se cațără în copaci pentru a ajunge la frunzișul bogat, ceea ce demonstrează nu doar adaptabilitate alimentară, ci și o mobilitate și o inteligență ieșite din comun.
• În perioade de secetă sau de lipsă acută a vegetației, caprele pot ajunge chiar să roadă ramurile tinere ale copacilor, afectând astfel vigoarea acestora. Deși acest comportament a fost adesea interpretat negativ, atribuindu-li-se caprelor un rol important în degradarea solului sau în procesul de deșertificare, este important de menționat că nu doar ele sunt responsabile de astfel de fenomene. Și alte specii de animale domestice sau sălbatice pot contribui la dezechilibrul ecologic, mai ales în lipsa unei gestionări corespunzătoare a resurselor.

Dieta variată e parte din strategia de supraviețuire

Prin urmare, dieta variată a caprelor nu este doar o caracteristică biologică interesantă, ci o adevărată strategie de supraviețuire, care le permite să populeze cele mai diverse și vitrege medii. Capacitatea lor de a consuma o gamă largă de plante, de a se adapta rapid la schimbările din mediu și de a găsi soluții ingenioase pentru a-și procura hrana le face unice în lumea animalelor. Adaptabilitatea caprelor este, fără îndoială, cheia succesului lor evolutiv și motivul pentru care sunt încă prezente în viața comunităților rurale din întreaga lume.

Cum își procură caprele hrana?

Caprele nu sunt doar animale rezistente și adaptabile, ci și specii care au dezvoltat un comportament alimentar extrem de specializat, ceea ce le oferă un avantaj clar în competiția pentru hrană. Această specializare se manifestă prin:

• Capacitate aparte de a selecta, exploata și a consuma tipuri de vegetație pe care alte erbivore le ignoră sau le evită complet. Spre deosebire de bovine, care preferă iarba de pe pășuni, caprele tind să consume o varietate mai mare de plante, inclusiv specii lemnoase sau ierboase greu digerabile. În condiții de resurse limitate, caprele prezintă o capacitate de reglare metabolică adaptativă, manifestată printr-un ritm metabolic moderat, care contribuie la conservarea energiei și la menținerea funcțiilor vitale.
• Un aspect esențial este selecția preferențială a părților mai nutritive sau mai ușor digerabile ale plantelor. Atunci când vegetația este abundentă, caprele aleg frunzele tinere, mugurii sau vârfurile suculente ale ramurilor. Acest comportament denotă nu doar o specializare în dietă, ci și o anumită inteligență ecologică, prin care animalul maximizează valoarea nutritivă a alimentelor consumate, economisind energie și evitând plantele greu digerabile sau toxice. Mai mult, caprele pot evita unele specii de plante care conțin substanțe nocive, indicând o formă de memorie alimentară și capacitate de învățare prin experiență.
• Pe terenuri sărace, unde vegetația este rară sau neuniform distribuită, caprele adoptă un comportament de hrănire verticală, adică se cațără pe copaci și arbuști pentru a consuma frunzele aflate la înălțime. Această adaptare comportamentală este rar întâlnită în rândul altor animale domestice, ceea ce demonstrează o capacitate deosebită de exploatare a mediului înconjurător. În plus, în condiții extreme, cum ar fi seceta sau degradarea severă a mediului în care trăiesc, caprele recurg la consumul scoarței de copac, un gest rar, dar instinctiv, menit să asigure supraviețuirea în lipsa altor surse de hrană.

Flexibilitate și eficiență în alegerea hranei

Această capacitate de a varia comportamentul alimentar în funcție de resursele disponibile indică faptul că particularitatea hrănirii caprelor nu constă în restrângerea dietei, ci în flexibilitatea cu care își aleg hrana și în modul eficient în care o consumă. Astfel, specializarea nu înseamnă rigiditate, ci o optimizare a comportamentului alimentar în funcție de context.

În mod paradoxal, tocmai absența unei diete stricte le transformă în specialiști ai supraviețuirii în medii dificile.

În concluzie, comportamentul alimentar al caprelor reflectă un tip de specializare adaptativă complexă, care combină instinctul, experiența și flexibilitatea. Această trăsătură le permite nu doar să supraviețuiască, ci să prospere în condiții în care alte specii ar eșua, transformând caprinele în unele dintre cele mai rezistente animale domestice din lume.

HRĂNIRE LA NIVEL DE NECESAR

Caprele domestice din fermele comerciale au nevoie de pășuni bogate în iarbă verde și/sau de rații furajere consistente, ele fiind private de unele surse naturale de hrană deoarece o parte din timp sau permanent sunt întreținute pe stabulație.

Ele pot supraviețui în condiții de hrănire precară, însă menținerea acestui regim pe termen lung, fără suplimentări minerale și energetice adecvate, poate genera carențe nutriționale, afectând astfel sănătatea acestora și performanțele productive. Caprele crescute pentru lapte, carne sau pentru fibre trebuie să consume o rație calculată la nivel de necesar.

CITEȘTE ȘI: Caprele văd obstacolele ca provocări. Cât de sigur e adăpostul tău?

un articol de: SORIN-OCTAVIAN VOIA (ACO Păstorul Crișana Arad), LUDOVIC CZISZTER (USV Timișoara)