În această perioadă, agricultorii se pregătesc şi au început deja să semene rapiţa, prima cultură a noului sezon de producţie… Se pare că 2023 a fost un an bun pentru rapiţă, cel puţin asta spun cifrele.

Departamentul pentru agricultură al SUA a creditat România cu o producţie record de rapiţă – “regina biodieselului!” – în acest an comercial, de peste 2,2 milioane de tone. Comparativ, în 2017, s-au produs peste 1,6 milioane de tone.

Suntem în plin sezon pentru noua cultură de rapiţă. Cum este şi firesc, fermierii caută soluţii, tehnologii de cultivare, scheme de însămânţare.

Am urmărit o discuţie aprinsă pe un grup de socializare privind cultura de rapiţă, unde s-au consumat opinii diverse privind tehnologia de cultivare, îndeosebi a semănatului (distanţă şi densitate).

REZULTATE SPECTACULOASE CU RAPIŢĂ “ANORMALĂ”

În presa de specialitate, fermierul Alexander Degianski s-a bucurat când a obţinut rezultate spectaculoase cu rapiţa “anormală” (expresia îi aparţine), semănată la o distanţă de 70 cm între rânduri. Schimbarea de tehnologie a necesitat, pe de o parte, reducerea densităţii de la 45-50 b.g./mp la 30 boabe/mp, iar pe de alta, folosirea maşinilor de semănat cu precizie.

Aplicând noua schemă de semănat pe 50 ha, Alexander Degianski subliniază că a obţinut în sezonul trecut un spor de producţie de 800 kg/ha (de la 3.600 la 4.400 kg/ha).

De asemenea, fermierul din Giulvăz, jud. Timiş experimentase “rarefierea” – semănatul la 70 cm distanţă între rânduri – pe 20,1 ha şi rezultatul a fost o cantitate recoltată de fix 92.400 kg, ceea ce corespunde unei producţii medii de 4.180 kg/ha, în timp ce la cultura de rapiţă convenţională s-au realizat 3.300 kg/ha!

O TEHNOLOGIE RISCANTĂ?!

Rapiţa “anormală”, rarefiată, la 70 cm distanţă între rânduri, prezintă o tehnologie riscantă, consideră Horia-Victor Hălmăjan şi Stelian Folică, în articolul “Cum să avem informaţii mai utile în FB”.

Şi vin cu câteva precizări ale autorilor:

1. “Poate fi aplicată numai pe solurile foarte bine aprovizionate cu apă şi azot. În aceste condiţii, rapiţa poate suporta distanţe între rânduri de până la 80 cm;
2. Este interzisă utilizarea distanţelor mari între rânduri pe solurile cu potenţial scăzut de producţie sau slab aprovizionate cu apă şi azot;
3. Impune reducerea densităţii la semănat cu 35-40%, ceea ce măreşte pericolul de a nu avea suficiente plante în primăvară. Ploile insuficiente de după semănat, gerul din timpul iernii sau alternanţa temperaturilor din primăvară, pot reduce drastic densitatea şi ajungem la „mâna” potenţialului de producţie al plantelor, care, din fericire, este unul impresionant”.

ALEGEREA POTRIVITĂ: SEMĂNATUL LA 40-50 CM!

Concluzia celor doi autori este că “deşi prăşitul rapiţei la 40-50 cm distanţă între rânduri necesită mai mult consum nervos pentru mecanizatori decât la 70 cm, trebuie să alegem prima variantă, deoarece suntem pe platoul cu producţie maximă. La 70 cm, producţia scade şi nici controlul buruienilor prin praşilă nu este mai grozav”.

TEHNOLOGIA APLICATĂ ÎN IMB

Lucian Buzdugan susţine, în “prima monografie a rapiţei” – de altfel, structura tezei sale de doctorat – că, pentru rapiţă, “Condiţia reuşitei semănatului este de a asigura o repartiţie uniformă a seminţei, la o adâncime de 2,5-3 cm, la o distanţă între rânduri cuprinsă între 25 şi 36 cm, cu o densitate de 40-65 plante germinabile/mp, în funcţie de hibrid sau soi, cât şi de condiţiile pedoclimatice specifice în care se înfiinţează cultura”.

Prin cercetările efectuate în IMB (Insula Mare a Brăilei), distanţa între rânduri de 30-40 cm este optimă pentru condiţiile pedoclimatice şi tehnologice, mai ales în sud şi sud-estul României, alegerea fiind determinată de gama de maşini utilizată.

Lucian Buzdugan admite că “se poate semăna la 75-80 cm între rânduri pe solurile fertile, bine aprovizionate cu apă şi în loturi semincere”.

Randamentul de rapiţă pe hectar al României a fost estimat la 3,46 de tone în sezonul 2022-2023.

un articol de

MARIAN MUŞAT