Rapiţa 2023 a încheiat sezonul cu brio. Asta i-a încurajat pe mulţi agricultori s-o cultive în continuare, dar nu înainte de a căuta soluţii, tehnologii de cultivare şi scheme de însămânţare mai bune. Ce greşeli din trecut vor să evite fermierii în noul sezon?
În plin sezon de semănat la noua cultură de rapiţă, am urmărit o discuţie aprinsă pe un grup de socializare privind cultura de rapiţă, unde s-au consumat opinii diverse privind tehnologia de cultivare, îndeosebi a semănatului (distanţă şi densitate).
Densitate prea mare
Alex Rotaru, cultivator din comuna Şeitin, judeţul Arad, a explicat succint cum a procedat practic: “Am avut rapiţa la 70 cm semănată pentru prima dată. Am semănat cu Väderstad Tempo în sistem convenţional (disc + combinator câte o trecere, după păioase). Am avut o singură greşeală, din punctul meu de vedere: o densitate prea mare, de aproximativ 45 plante pe mp; plantele au fost prea apropiate. Anul acesta o să pun maxim 32-35 plante/mp”.
Cât a recoltat Alex Rotaru la hectar?
”Fertilizarea am realizat-o cu NPK 18-46-0 (fosfat diamoniacal, DAP), în doză de 200 kg la care am adăugat şi 200 kg de suflat de amoniu. Două tratamente foliare cu bor şi magneziu + sulf şi insecticide la nevoie au completat schema de protecţie fitosanitară. Am avut o medie de 3.800-4.000 kg la hectar. Sunt aproape mulţumit”, a explicat fermierul.
Pe acest “studiu de caz” s-au aşezat o serie de observaţii şi comentarii. Bunăoară, un tânăr fermier bănăţean a întărit concluzia arădeanului că “greşeala a fost densitatea!”, decretând: “28-30 bg/mp sunt suficiente!”
Distanţa între rânduri contează atât de mult?
Un alt intervenient a subliniat că “Distanţa între rânduri e cea mai neimportantă; densitatea e tot! Dacă semeni 45 pl/mp la o distanţă de 70 cm între rânduri, plantele stau mult mai înghesuite pe rând decât între rânduri! Poţi să semeni şi la 2 m între rânduri, dacă pui boabele la 2 cm între ele pe rând, tot nu au loc să se dezvolte! Rapiţa nu se dezvoltă pe o axă, ci pe două. Dacă semeni la 25, chiar şi 12,5, pentru aceeaşi densitate, distanţa între plante, nu între rânduri, e mult mai bună!”
O greşeală tehnică şi mai importantă: fertilizarea deficitară
Însă “o greşeală tehnică mai importantă ar putea fi fertilizarea deficitară cu azot. Cu cca. 80 kg N/ha a obţinut 3,9 t/ha de rapiţă. O doză mai mare ar fi putut mări producţia, dacă ceilalţi factori de producţie, în special apa, ar fi fost favorabili?”, se întreabă doi cunoscuţi specialişti în articolul “Fără consultanţi profesionişti vom avea numai tehnologii «à la feisbuk»”, referindu-se la acest caz.
Semănatul în ”rânduri gemene”
“Nu demult experimentam semănatul la rapiţă în bandă, după un utilaj britanic de unică trecere. Încercările noastre au confirmat că o densitate mai mică şi cu o răspândire adecvată a seminţelor în bandă au dus la o creştere semnificativă a producţiei. Totuşi, datorită schimbărilor climatice, distanţa prea mare între rânduri nu este indicată (din cauza evapotranspiraţiei). Pentru a avea un control bun asupra ratei de însămânţare am trecut de la semănarea în volumetrie (kg/ha) – la boabe pe metru pătrat. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul semănătorii de precizie, dar… şi la o tehnologie nouă pentru această cultură, şi anume Twin Row, semănarea în rânduri gemene. La ora actuală, cea mai cerută semănătoare de precizie este cea cu 35 cm distanţă între rânduri pentru rapiţă. Testele noastre au fost făcute în întreaga Europa şi până în Asia”, a explicat Alexandru Berghin, Territory Manager Great Plains East Europe.
Tehnologia aplicată la rapiţă în IMB
Lucian Buzdugan susţine, în “prima monografie a rapiţei” – de altfel, structura tezei sale de doctorat – că, pentru rapiţă, “Condiţia reuşitei semănatului este de a asigura o repartiţie uniformă a seminţei, la o adâncime de 2,5-3 cm, la o distanţă între rânduri cuprinsă între 25 şi 36 cm, cu o densitate de 40-65 plante germinabile/mp, în funcţie de hibrid sau soi, cât şi de condiţiile pedoclimatice specifice în care se înfiinţează cultura”.
Prin cercetările efectuate în IMB (Insula Mare a Brăilei), distanţa între rânduri de 30-40 cm este optimă pentru condiţiile pedoclimatice şi tehnologice, mai ales în sud şi sud-estul României, alegerea fiind determinată de gama de maşini utilizată.
Lucian Buzdugan admite că “se poate semăna la 75-80 cm între rânduri pe solurile fertile, bine aprovizionate cu apă şi în loturi semincere”.
Care să fie densitatea optimă?
O concluzie desprinsă din discuţiile fermierilor pe grupul profesional de socializare este că “deşi prăşitul rapiţei la 40-50 cm distanţă între rânduri necesită mai mult consum nervos pentru mecanizatori decât la 70 cm, trebuie să alegem prima variantă, deoarece suntem pe platoul cu producţie maximă. La 70 cm, producţia scade şi nici controlul buruienilor prin praşilă nu este mai grozav”.
Ce producţie a dat rapiţa ”anormală” a lui Alexander Degianski?
2023 a fost un an bun pentru rapiţă
USDA – Departamentul pentru Agricultură al SUA – a creditat România cu o producţie record de rapiţă – “regina biodieselului!” – în acest an comercial, de peste 2,2 milioane de tone. Comparativ, în 2017, s-au produs peste 1,6 milioane de tone.
un articol de
MARIAN MUŞAT
