Potrivit datelor MADR, România a obţinut, în 2011, o producţie de cartofi de 3,55 milioane tone, în creştere uşoară faţă de cele 3,3 milioane tone în 2010. Randamentul la hectar a fost de 17,5 tone, pe o suprafaţă cultivată de 208.092 ha.
În general, producţia de cartofi a României se cifrează anual între trei şi patru milioane de tone, cantitate suficientă pentru asigurarea consumului intern – de circa două milioane de tone anual – dar şi pentru sămânţă (circa un milion de tone, numai că aici nu deţinem, calitativ, producţia!), procesare şi furaje (circa 40.000 de tone).
Românii consumă anual, în medie, 92,2 kg/cartofi pe locuitor, situându-se pe locul patru în UE. Pe primele locuri se situează Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, Irlanda – 118,7 kg/locuitor/an şi Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an.
Conform datelor Ministerului Agriculturii, importurile de cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată, au totalizat 76.151 tone (peste 22 milioane euro!!!), în primele şapte luni din 2011, fiind de peste 1,7 ori mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă din 2010 (44.123 tone), dar de 8,3 ori mai ridicate decât exporturile din perioada similară.
Cea mai mare recoltă din ultimii 20 ani
Producătorii din Harghita au obţinut, în acest an, cea mai mare recoltă din ultimii 20 de ani. În noiembrie, în depozitele harghitenilor se aflau aproximativ 130 mii de tone de cartofi. Preţul era în uşoară creştere, ajungând la 50-55 bani/kg, faţă de 35-40 bani/kg, cât era în urmă cu două luni.
În judeţul Covasna, anul acesta s-a obţinut o producţie totală de circa 363.000 tone de cartofi, potrivit şefului Direcţiei Agricole Judeţene, adică în medie 22.000 kg/ha. “E o producţie foarte bună, dar din păcate mai mult de jumătate din aceasta e încă pe stoc. Preţul de achiziţie e mult mai slab decât anul trecut.
Se vând en-gros cu 30-60 bani/kg cartofii prespălaţi şi ambalaţi, în condiţiile în care preţul de producţie e în jur de 30 de bani, la fermele specializate”, a declarat acesta.
Producţia obţinută la hectar de marii producători din judeţul Braşov se situează în jurul valorii de 40 de tone.
Producţii bune raportează şi celelalte judeţe mari producătoare de cartof: Suceava, Neamţ, Sibiu, Bacău, Mureş, Iaşi, Hunedoara etc.
Cartoful ajută inflaţia să atingă ţinta!
România s-a apropiat, în septembrie a.c., la mai puţin de jumătate de procent de inflaţia medie a zonei euro, iar în trimestrul III, ţara noastră a înregistrat cea mai mare creştere economică dintre ţările UE, faţă de trimestrul II a.c. (1,9 %).
Explicaţia, aproape exclusivă, constă în nivelul bun al producţiei agricole înregistrată în acest an şi în evoluţia preţurilor la legume, unde deja celebrul cartof ocupă locul de cinste. Legumele s-au ieftinit cu 14,32% într-o singură lună (cartoful cu 35,32%!) şi cu 26,65% de la începutul anului. Ipoteza-şoc a lui Isărescu a fost: “Unii vor spune că banca centrală a fost ajutată de cartof. Vom accepta şi acest lucru”, a comentat guvernatorul BNR.
Direcţii de producţie în lumea occidentală
Tendinţele Occidentului strict referitoare la cartof, în perspectiva creşterii demografice, sunt foarte punctuale şi în acelaşi timp contradictorii. Pe de o parte, se investeşte foarte mult în căutarea unor soluţii ştiinţifice de intensivizare a producţiei prin metode genetice (OMG), pe de altă parte se lansează triada calităţii: puritate, autenticitate şi durabilitate, deoarece consumatorii continuă să ceară cartof sănătos, chiar dacă e mai scump, în ciuda incertitudinii economice în curs de desfăşurare.
Astfel, o echipă de cercetători din Scoţia a reuşit, pentru prima dată în istorie, să secvenţieze în întregime genomul cartofului. Graţie acestei descoperiri, oamenii de ştiinţă speră să obţină în curând noi soiuri de cartofi, mai hrănitori şi mai rezistenţi la boli, pentru a răspunde astfel nevoilor alimentare tot mai mari ale planetei.
Studierea genomului cartofului a fost îngreunată de faptul că această plantă prezintă patru seturi de coduri genetice, fiecare uşor diferit de celelalte. Oamenii au doar două astfel de seturi, moştenite de la cei doi părinţi. Cartoful primeşte două seturi de copii în genomul său de la planta mamă şi alte două seturi de copii de la planta tată.
Compania germană BASF a obţinut şi de la UE (după SUA şi alte puteri agricole ex-europene), avizul introducerii în cultură a noului soi modificat genetic Fortuna. Noul cartof obţinut în laborator va fi la fel de gustos ca şi până acum, dar mult mai rezistent la micoze şi bacterioze, promit specialiştii germani. Introducerea pe piaţă a cartofului BASF este prevazută pentru 2014 sau 2015.
• În Germania, se apreciază o creştere uşoară a producţiei de cartof faţă de anul trecut, deşi fermele au fost afectate de ploile persistente din vară, atât cantitativ, dar mai ales calitativ. Preţurile, în acest an, sunt dezamăgitoare pentru fermieri. Costurile au crescut, în special la combustibili şi la îngrăşămintele chimice, precum şi cu lucrările de irigaţii, necesare frecvent în primăvară şi în prima parte a verii.
• Olanda. HZPC Olanda a terminat anul acesta cu producţii excepţionale. Cererea puternică de cartofi în Africa şi Orientul Mijlociu, dar şi în Rusia, au creat premisele unor venituri importante. Preţul mediu înregistrat de fermierii olandezi a fost de 332 euro/tonă (aproximativ 1,4 lei/kg). AŞA, DA!
În exerciţiul financiar curent, compania olandeză AVEBE, unul din cei mai mari producători de amidon de cartof din lume, a realizat un profit de 19,8 milioane euro la o cifră de afaceri de 525,1 milioane euro, faţă de numai 2,8 milioane euro profit în exerciţiul financiar precedent, aferent unei cifre de afaceri de 521,8 milioane euro. La sfârşitul acestui exerciţiu financiar, 7,6 milioane euro vor fi repartizaţi ca dividende acţionarilor (majoritatea fermieri!), iar diferenţa va constitui sursă de noi investiţii pentru companie.
• În Irlanda, în octombrie, s-au înregistrat 204 mm precipitaţii faţă de o medie multianuală de 80-90 mm. Multe ferme au fost inundate. Cartofii au crescut aproape de suprafaţă, mulţi fiind descoperiţi şi înverziţi. Peste 30% din producţie este depreciată, tuberculii verzi sau/şi foarte mari nu sunt comerciali.
Astfel, investiţia se va recupera greu, având în vedere că pentru un acru s-au cheltuit 2.500 euro (aproximativ 6.000 euro/ha). Preşedintele Comitetului Naţional pentru Cartof, Thomas Carpenter, a cerut ministrului Agriculturii sprijin financiar pentru fermierii cultivatori de cartof. Ministrul Horticulturii, Shane McEntee, a vizitat zonele calamitate şi a promis despăgubiri semnificative. Riscul este acela că, dacă vine o perioadă cu îngheţ timpuriu, dezastrul va fi total.
• În Marea Britanie s-a obţinut, în acest an, o producţie de peste 6 milioane de tone de pe o suprafaţă de 126.328 ha, cu 3,9% mai mult ca anul trecut, şi pe o suprafaţă cu 0,4% mai mică decât în 2010. Producţia medie pe hectar a fost de 47,9 tone.
După doi ani de la lansarea acţiunii “Ambasadorii Cartofului”, Consiliul pe Cartof din Marea Britanie are zece noi ambasadori din Scoţia, Anglia şi Ţara Galilor, din rândul cultivatorilor. Ambasadorii au beneficiat de o audienţă mass-media impresionantă: 19 milioane de consumatori au fost informaţi prin radio, tv, presa scrisă, internet, despre efectele benefice ale consumului de cartof.
România “nu are voie” să cultive produse preţioase!
Suprafaţa agricolă a României este de 0,6 ha (6.000 mp)/locuitor, cea mai mare din UE, în condiţiile celei de-a cincea suprafeţe din UE şi a unei densităţi a populaţiei mai mică decât a altor ţări. În topul suprafeţelor agricole pe locuitor, România este urmată de Spania cu 0,5 ha, Franţa cu 0,43 ha şi Polonia cu 0,4 ha.
Un agricultor care ar exploata 6.000 mp de teren ar recolta 1,7 tone de grâu, respectiv 2,4 tone de porumb la fiecare recoltă, potrivit datelor MADR. În bani, aceste producţii ar valora 300 de euro în cazul grâului, respectiv 462 de euro dacă ar fi ales porumbul, având în vedere preţurile pe pieţele internaţionale. Dacă aceeaşi suprafaţă ar fi plantată cu cartofi, un agricultor ar încasa la fiecare recoltă în jur de 3.972 de euro (12 tone la 1,44 lei kilogramul, cum se întâmplă în Olanda)!
Aparent, şirul de informaţii relatate în acest material nu se constituie într-un singur subiect. Numai că afirmaţia guvernatorului BNR face “ligamentul”: criza cartofului din primăvară, producţia bună din acest an, preţul mic, dezinflaţia, creşterea economică, potenţialul bun al României în producţia de cartof, dar slaba preocupare a Guvernului şi a Asociaţiilor profesionale în acest domeniu vizavi de preocupările asidue şi moderne ale marilor jucători ai Europei într-o cultură care de multe ori a salvat naţii întregi de la foamete, iar mai nou, cum se întâmplă în Ţările de Jos, asigură moneda forte pentru export, bunăstarea fermierilor dar şi siguranţa alimentară a populaţiilor sunt noţiuni care, judecate în ansamblu, ar putea să ne redea forţa de a redeveni un jucător important pe piaţa cartofului din Europa. Prin noi înşine!
Este trist să constaţi că performanţele româneşti în acest domeniu sunt ca o floare rară. Faptul că există un fermier în Covasna care asigură 20 la sută din cartoful vândut în reţeaua Carrefour România demonstrează că se poate.
CE ARUNCĂ VESTICII E NUMAI BUN DE ADUS ÎN ROMÂNIA
România nu importă cartof de cea mai bună calitate, ci reziduuri pe care Olanda sau Germania le elimină de la consum sau de la plantare. Reziduuri nu înseamnă neapărat cartof depreciat, ci acel cartof care depăşeste standardele de mărime în UE şi care în ţările occidentale nu se consumă pentru alimentaţia umană, ci doar în hrana animalelor.
Peste 20% din cartofii consumaţi în România, în special importaţi din Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, au fost, de fapt, excluşi de la consumul uman în ţara de origine. Vorbim despre cei foarte mari, preferaţi, de fapt, în pieţele noastre. Puţini ştiu că în Occident, cartofii sub 3 cm în diametru şi cei mari, peste 6, sunt retraşi din start de la consum.
Faţă de cei medii, cei mici conţin cantităţi triple de solanină, o substanţă toxică dezvoltată sub coajă. Iar cei mari au 85% apă, faţă de 70% cât au cei medii, iar concentraţia de proteine şi aminoacizi este la jumătate.
Aşa că, cea mai bună e calea de mijloc, cartoful care-ţi încape în palmă. Ce aruncă vesticii însă, e numai bun de adus în România, cu bani puţini.
Mai mult, cartofii destinaţi animalelor nu pot fi vânduţi cu acte, aşa că sunt aduşi în ţară ilegal, suţin cultivatorii. Din păcate, nu de puţine ori importul de cartofi a intrat în zona de evaziune fiscală. Pentru că astfel, rămâne un profit net superior.
Gospodinele cumpără, aşadar, cartofi furajeri, fără să ştie că sunt fie toxici, fie nehrănitori. Şi, între timp, cei produşi de ţărani, mai ieftini, dar mai mici, ajung la gunoi.
ROMÂNIA IA SUBVENŢII CU MULT SUB MEDIA EUROPEANĂ
Conform datelor centralizate pentru 2008, care nu diferă foarte mult de cele actuale, la nivelul Uniunii Europene, subvenţia medie directă la hectar a fost de 219 euro, aşadar de aproape şase ori mai mare decât subvenţia acordată în România. Spre exemplu: Belgia (417 euro/ha), Danemarca (367 euro/ha), Franţa (289 euro/ha), Germania (324 euro/ha), Grecia (603 euro/ha), Irlanda (307 euro/ha), Italia (319 euro/ha), Marea Britanie (205 euro/ha), Olanda (425 euro/ha), Polonia (101 euro/ha), Portugalia (153 euro/ha).
