Fie că vorbim de sistemele de autoghidare prin GPS, de tehnologiile de aplicare variabilă a substanțelor, de stațiile meteorologice din câmp, de utilizarea dronelor și a datelor satelitare, sau de programele de management automat al fermei, digitalizarea este din ce în ce mai prezentă în exploatațiile din România. Am discutat cu doi tineri fermieri care activează în sectorul vegetal (cultură mare) despre ce soluții digitale folosesc și ce rezultate concrete au obținut în propriile ferme.

Aplicații simple și eficiente în ferma de familie

Absolventă a facultății de Drept, dar și a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Oana Mihai-Florea lucrează alături de familie o suprafață de 650 de hectare de teren arabil în localitatea Săcele din județul Constanța. A început să se implice în activitatea fermei în 2014, la scurt timp după terminarea studiilor, și tot atunci a încercat să implementeze și primele soluții digitale, un GPS pentru măsurarea parcelelor.

Astăzi, majoritatea suprafețelor sunt cultivate cu cereale (grâu, orz, porumb) sau cu plante oleaginoase (rapiță și floarea soarelui), iar tânăra de 34 de ani folosește două aplicații informatice pentru a monitoriza starea culturilor și a gestiona mai eficient activitatea operațională din fermă.

„Principalele soluții digitale pe care le folosesc în fermă sunt o aplicație de analiză agronomică și un program de management agricol: OGOR, respectiv Geofolia de la ISAGRI.

Prima îmi permite să monitorizez parcelele și starea culturilor din câmp, pe baza imaginilor din satelit (NDVI și NDWI). Dacă identific zone neuniforme în interiorul unei sole, mă duc direct în câmp și verific punctual aria respectivă. În egală măsură, pot să compar parcelele între ele și să îmi dau seama care hibrid se comportă mai bine și care e mai potrivit la noi în fermă.

De partea cealaltă, Geofolia este un software ceva mai complex, care mă ajută să țin o evidență precisă a operațiunilor din fermă și a stocurilor de inputuri. E un program de management care are și câteva funcții extra, precum codexul fitosanitar și cel de îngrășăminte. Astfel, cu un singur click, știm mereu care sunt dozele omologate, ce substanțe active se pot folosi pentru anumiți dăunători sau ce substanțe am aplicat deja pe o anumită parcelă. În plus, este un software care generează rapoarte și care are o interfață multi-user, ceea ce pentru noi este important, fiind o fermă în care activăm mai mulți membri ai familiei”, ne-a declarat Oana Mihai-Florea.

Digitalizarea este o necesitate

„Nu sunt aplicații scumpe și nici nu necesită montarea vreunui instrument în fermă. Dacă în urmă cu 10 ani GPS-ul avea probleme de conectivitate și era complicat să îl utilizezi, acum lucrurile sunt mult mai simple. Aplicațiile folosesc geolocalizarea prin satelit, care a ajuns suficient de precisă încât să îmi ofere destule date cu care să pot lucra. Din punctul meu de vedere, peste 10 ani nu cred că va mai exista un fermier serios care să nu folosească astfel de soluții, pentru că sunt ușor de utilizat și îți eficientizează atât munca, cât și gestionarea resurselor din fermă. Pentru a fi sustenabil și rezilient, astăzi, digitalizarea este o necesitate”, a încheiat tânăra.

Doctorandul care mizează pe monitorizarea irigațiilor și drone

În vârstă de 26 de ani, Matei Titianu este doctorand în Agronomie la Universitatea de Științele Vieții din Iași. Provine dintr-o familie de fermieri, iar din 2020 administrează alături de tatăl său o exploatație de 600 de hectare. Majoritatea terenurilor lucrate sunt situate în Insula Mare a Brăilei și sunt cultivate cu loturi semincere de porumb, porumb de consum, soia, grâu, orzoaică pentru bere și într-o pondere redusă, floarea-soarelui. Întreaga suprafață a fermei este irigabilă, motiv pentru care tânărul s-a decis să optimizeze și să eficientizeze sistemele de care dispune exploatația.

„Când am început să activez în fermă nu aveam instrumente digitale relevante. La inițiativa mea, am introdus treptat sistemele GPS și stațiile meteo, iar apoi am început să folosim drone pentru a efectua tratamente fitosanitare. Ulterior, am eficientizat irigatul printr-o aplicație de monitorizare a echipamentelor. Faptul că avem irigații este deja un avantaj, însă în momentul în care am implementat aplicația de monitorizare a pivoților, calitatea procesului de udare s-a îmbunătățit simțitor.

Cel mai bun exemplu este comportamentul pivoților la fluctuațiile de tensiune sau de presiune. Fluctuațiile de tensiune făceau ca pivotul să se oprească și să repornească în mod aleatoriu, iar cele de presiune schimbau distribuția apei și aria acoperită de irigații. Odată ce am implementat aplicația AgSense am acces în orice moment și în timp real la date privind presiunea, tensiunea, poziția pivotul și cantitatea de apă pe care o distribuie. În cazul în care apar probleme primesc o notificare pe telefon și știu exact unde să intervin”, ne-a explicat tânărul.

Economie de substanță de 12%

„Tot pe fondul unei situații mai dificile am apelat pentru prima dată și la drone, iar acum sunt sigur că am luat decizia cea mai bună. Eram în plină campanie de irigat și am constat că trebuia să planificăm în scurt timp o intrare cu insecticid la cultura de porumb, întrucât se prefigura apariția curbei de zbor pentru Helicoverpa armigera. Ca urmare a constrângerilor generate de parcul de utilaje și de fenofaza în care se afla porumbul, a trebuit să recurgem la prestări de servicii. Singura soluție pe care am putut să o utilizăm a fost aplicarea insecticidului cu drona.

Inițial eram sceptici, dar după ce am văzut rezultatele am decis să ne cumpărăm și noi una. În prezent utilizăm o dronă DJI T30 cu care obținem o economie de substanță de aproximativ 12%, în condiții similare ca în cazul în care am folosi autopropulsata. Avantajul dronei este că are o precizie de aplicare foarte bună, deoarece ea își calculează parcursul de așa manieră încât să nu apară deloc suprapuneri. În ferma noastră le folosim pe amândouă, alternativ. În primele stadii de vegetație apelăm la autopropulsată, pentru că diferențele nu ar fi sesizabile, iar ulterior, dacă terenul este ud sau culturile sunt în stadii avansate folosim drona. În plus, cu drona poți face aplicări spot, doar acolo unde este nevoie”, a adăugat Matei Titianu