AgroConcept marchează un moment de maturitate, ajungând la pragul de zece ani de activitate în România.
Un deceniu în care compania s-a consolidat ca partener pentru fermieri, aducând în piaţă tehnologii şi soluţii asociate unor branduri consacrate precum New Holland şi Kverneland, dar şi contribuind la profesionalizarea şi modernizarea fermelor din ţara noastră.
Dialogul de față reflectă această etapă de evoluție și deschide o discuție despre direcția în care mergem mai departe. Interlocutorii sunt Roger Pyle, în prezent CEO al Diviziei de Agricultură a Vectr Holdings – grupul din al cărui portofoliu face parte și AgroConcept – și Andrei Pavel, care a preluat anul acesta rolul de CEO al AgroConcept.
Din această nouă poziție, Roger Pyle are o perspectivă mai largă asupra evoluțiilor din agricultură și a direcțiilor strategice ale companiei, completând viziunea operațională cu una de ansamblu, la nivel de grup.
Revista Ferma: AgroConcept a împlinit 10 ani de activitate într-o perioadă de transformări accelerate în agricultură. Cum s-a schimbat, în esenţă, profilul fermierului român în aceşti ani şi cum credeţi că va arăta el peste 10 ani?
Andrei Pavel: Dacă înainte vorbeam în principal despre un fermier concentrat pe producţie şi volum, astăzi discutăm tot mai des despre un antreprenor în adevăratul sens al cuvântului. În primul rând, este mult mai deschis către tehnologie. Digitalizarea, agricultura de precizie sau soluţiile de management nu mai sunt doar concepte teoretice, ci instrumente pe care le foloseşte în mod concret.
Deciziile nu mai sunt luate doar „după feeling”, ci din ce în ce mai mult pe bază de date. În acelaşi timp, fermierul a devenit mai atent şi mai selectiv în ceea ce priveşte produsele şi serviciile pe care le cumpără. Se uită la calitatea inputurilor, la seminţe, la utilaje, dar şi la ce vine „în jurul” lor – service, disponibilitate piese, suport tehnic. Practic, nu mai caută doar un furnizor, ci un partener care să-l ajute să fie mai eficient.
Pe de altă parte, un element interesant, care începe să se contureze tot mai clar, este dorinţa de integrare în aval. Din ce în ce mai mulţi fermieri nu mai vor să rămână doar la nivel de producţie, ci încearcă să meargă mai departe – procesare, depozitare, vânzare directă, uneori chiar brand propriu.
Dacă ne uităm înainte, cred că fermierul din România va continua în această direcţie. Va fi şi mai conectat la tehnologie, mai atent la riscuri şi, probabil, mai integrat în tot lanţul agroalimentar. Nu va mai fi doar un producător, ci mai degrabă un manager al unui business complex, în care toate piesele trebuie să funcţioneze împreună.
Revista Ferma: Care consideraţi că sunt principalele direcţii care vor remodela agricultura în următorul deceniu?
Roger Pyle: Agricultura din România va fi remodelată printr-o tranziţie de la producţia de mărfuri bazată pe volum către sisteme agroalimentare reziliente, cu valoare adăugată. România dispune de baza de teren, potenţial agricol şi poziţionare regională pentru a deveni un hub alimentar şi agricol mai puternic, însă acest lucru va depinde de dezvoltarea capacităţilor interne de procesare, depozitare, logistică, rezilienţă energetică şi integrare pe piaţă.
Citeşte şi:
AgroConcept – Importatorul Anului 2024–2025 pentru marca Kverneland
Oportunitatea-cheie este captarea unei valori mai mari în interiorul României, în locul exportului de materii prime şi a importului de produse finite. Morăritul, procesarea seminţelor oleaginoase, producţia de furaje, integrarea zootehnică, industria lactatelor, procesarea cărnii, procesarea fructelor şi legumelor, depozitarea la rece, ambalarea şi produsele alimentare de brand vor deveni tot mai importante.
Acest lucru este cu atât mai relevant cu cât transportul produselor finite pe distanţe lungi implică costuri mai mari, riscuri de calitate, vulnerabilitate a lanţurilor de aprovizionare şi expunere geopolitică.
Rezilienţa climatică va fi una dintre cele mai puternice forţe care vor modela următorul deceniu. Seceta, stresul termic, modificarea regimului de precipitaţii şi ferestrele de lucru mai scurte vor influenţa alegerea culturilor, investiţiile în irigaţii, selecţia hibrizilor, managementul solului şi planificarea riscurilor.
Tehnologia va fi un factor important, dar doar atunci când rezolvă probleme concrete. Agricultura de precizie, inteligenţa artificială, automatizarea, platformele de date, senzorii şi monitorizarea prin satelit vor conta în special atunci când reduc costul pe hectar, îmbunătăţesc stabilitatea producţiei, protejează ferestrele de lucru sau susţin conformitatea.
Energia hibridă va deveni, de asemenea, tot mai importantă, în special pentru irigaţii, uscarea cerealelor, depozitarea la rece, procesare, sere, ferme de lapte şi alte activităţi intensive energetic. Viitorul agriculturii trebuie privit, aşadar, ca un sistem integrat format din teren, apă, energie, utilaje, date, logistică, finanţare, procesare şi pieţe.
Revista Ferma: Ce rol vor juca automatizarea şi inteligenţa artificială în operarea fermelor? Vor deveni utilajele complet autonome mai repede decât ne aşteptăm?
Andrei Pavel: Automatizarea şi inteligenţa artificială vor avea, fără îndoială, un rol esenţial în modul în care vor fi operate fermele în următorii ani. Vorbim de o schimbare de fond, nu doar de optimizări punctuale. În acelaşi timp, ritmul în care aceste tehnologii vor fi adoptate nu va depinde doar de cât de avansată este tehnologia, ci şi de cadrul legislativ, de infrastructură şi de cât de repede reuşim să le integrăm în practică.
Citeşte şi:
AgroConcept a pus România pe harta Guinness World Records
Din punct de vedere tehnologic, suntem deja într-un moment în care utilajele autonome nu mai reprezintă doar un concept. Există soluţii funcţionale care pot lucra cu intervenţie minimă din partea operatorului. Întrebarea nu mai este dacă vor deveni o normalitate, ci cât de repede vor fi adoptate la scară largă – iar aici reglementarea va juca un rol important.
În paralel, inteligenţa artificială va schimba modul în care se iau deciziile în fermă. Capacitatea de a analiza volume mari de date şi de a genera recomandări concrete va face diferenţa. De la aplicarea variabilă a inputurilor, pe baza hărţilor de sol, până la monitorizarea culturilor prin indicatori precum NDVI, corelaţi cu date meteo şi istorice, fermierul va avea la dispoziţie un suport decizional mult mai precis. Practic, se reduce incertitudinea şi se optimizează utilizarea resurselor.
Pe de altă parte, această digitalizare vine şi cu provocări. Pe măsură ce fermele devin tot mai conectate, protecţia datelor şi securitatea cibernetică vor deveni esenţiale. Nu mai vorbim doar de performanţa utilajelor, ci şi de siguranţa sistemelor care le susţin.
Revista Ferma: Agricultura este prinsă între presiunea de a produce mai mult şi nevoia de a reduce impactul asupra mediului. Cum vedeţi acest echilibru în viitor?
Roger Pyle: Echilibrul se va muta de la un conflict perceput între producţie şi protecţia mediului către un obiectiv mai practic: producerea unei valori mai mari cu resurse mai puţin irosite. Productivitatea va rămâne esenţială. Europa nu îşi poate permite să reducă producţia şi să depindă de importuri, mai ales după şocurile recente legate de energie, îngrăşăminte, transport, logistica Mării Negre şi climă.
România are potenţialul de a fi un furnizor regional important de alimente, însă obiectivul nu ar trebui să fie doar producţii mai mari la hectar, ci valoare mai mare pe hectar şi rezilienţă sporită. Presiunea de mediu va veni tot mai mult nu doar din reglementări, ci şi din partea cumpărătorilor, procesatorilor, băncilor, asiguratorilor, retailerilor şi consumatorilor.
Fermierii vor trebui să demonstreze utilizarea responsabilă a îngrăşămintelor, eficienţa apei, protecţia solului, reducerea emisiilor, utilizarea redusă a pesticidelor, bunăstarea animalelor şi trasabilitatea. Sustenabilitatea va deveni parte din accesul la piaţă şi la finanţare.
Modelul vechi, bazat pe maximizarea producţiei, va fi înlocuit treptat de optimizarea marjelor şi a rezilienţei. Succesul va fi măsurat prin profitul pe hectar, eficienţa inputurilor, consumul de apă, amprenta de carbon pe tonă, sănătatea solului şi reducerea riscurilor.
Pentru România, echilibrul cel mai important între mediu şi producţie va fi apa. Irigaţiile eficiente, managementul umidităţii solului, rotaţia culturilor, hibrizii toleranţi la secetă, reducerea eroziunii şi creşterea materiei organice din sol vor fi esenţiale.
Revista Ferma: Va deveni „farming as a service” o realitate şi în România sau fermierii vor rămâne, în esenţă, ataşaţi de ideea de proprietate asupra utilajelor? Este acesta viitorul agriculturii sau doar un model de nişă?
Andrei Pavel: Cred că „farming as a service” nu este doar un concept teoretic, ci o direcţie naturală de evoluţie a agriculturii, inclusiv în România. Nu va înlocui complet modelul bazat pe proprietate, dar va deveni, fără îndoială, o componentă tot mai importantă în modul în care sunt operate fermele.
Realitatea economică este destul de clară: pentru o fermă mică sau medie, nu este întotdeauna sustenabil să investească într-un parc extins de utilaje care sunt folosite doar câteva săptămâni pe an. Costurile sunt ridicate, iar gradul de utilizare rămâne limitat. În acest context, accesul la utilaje şi servicii „la cerere” devine o alternativă logică şi eficientă. În acelaşi timp, agricultura devine tot mai complexă.
Tehnologiile de precizie, analiza datelor sau utilizarea inteligenţei artificiale presupun competenţe specializate, iar nu toate fermele îşi permit sau îşi doresc să le dezvolte intern. Din acest motiv, apelarea la servicii externe devine, în multe cazuri, o soluţie pragmatică pentru a rămâne competitiv.
Revista Ferma: Unde vedeţi cea mai mare oportunitate de creştere pentru AgroConcept în următorii ani?
Roger Pyle: Cea mai mare oportunitate de creştere pentru AgroConcept este să devină principalul partener integrat de performanţă pentru fermele din România, trecând dincolo de vânzarea de utilaje către un model centrat pe productivitate, disponibilitate operaţională, finanţare, agricultură de precizie şi suport pe întreg ciclul de viaţă.
Citeşte şi:
AgroConcept are un nou centru regional la Oradea
Oportunitatea nu constă doar în vânzarea mai multor echipamente, ci în construirea unei relaţii pe termen lung cu fermierii. AgroConcept se poate poziţiona în jurul întrebării: cum ajutăm fermierii să reducă costurile pe hectar, să îmbunătăţească fiabilitatea operaţională, să finanţeze investiţiile în siguranţă şi să utilizeze datele pentru a deveni mai performanţi?
Agricultura de precizie ca serviciu este una dintre cele mai puternice oportunităţi. Multe ferme din România îşi doresc beneficiile digitalizării, dar nu şi complexitatea gestionării acesteia. AgroConcept ar putea oferi servicii de cartare a solului, de zonare a terenurilor, planuri pentru aplicarea cu rată variabilă, ghidare RTK, interpretarea hărţilor de producţie şi rapoarte de performanţă.
Cheia este de a conecta aceste servicii cu economii măsurabile şi o mai bună luare a deciziilor. În concluzie, cea mai solidă direcţie de creştere pentru AgroConcept este tranziţia de la vânzarea de utilaje la livrarea performanţei agricole. Companiile care vor avea succes vor fi cele care ajută fermierii să opereze mai profitabil, mai fiabil şi mai sustenabil pe termen lung.
