Efectele secetei sunt dezastruoase atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al stării de vegetaţie. Pagubele estimate la ora actuală sunt cuprinse între 40 şi 50% la strugurii pentru vin, iar la soiurile pentru masă pierderile sunt aproape de sută la sută.

An atipic pentru viticultură

În acest an, considerat unul atipic pentru cultura viţei de vie, factorii climatici au influenţat în mod negativ creşterea şi dezvoltarea optimă a viţei de vie. Nu doar seceta a contribuit la diminuarea producţiei, ci şi celelalte evenimente care au perturbat fiziologic viţa de vie: precipitaţiile căzute în primăvară au interferat negativ asupra înfloritului, împiedicând polenizarea. Astfel a fost afectată evoluţia boabelor, din cauza fenomenului de meiere şi mărgeluire calitatea strugurilor fiind depreciată.

Un alt proces fiziologic perturbat de evenimentele climatice ale anului 2012 este creşterea boabelor. Pe fondul temperaturilor extrem de ridicate pentru lunile iunie şi iulie, când s-au înregistrat frecvent valori de peste 35 °C-38 °C, cu o umiditate atmosferică cuprinsă între 30 şi 57%, ritmul de creştere a boabelor a fost încetinit, oprindu-se la marimea unui bob de mazăre.

Boabe subdezvoltate la intrarea în pârgă

Pârga strugurilor s-a instalat timpuriu, începând cu 10 iulie, şi s-a produs eşalonat până pe data de 27 iulie. În plus, pârga strugurilor s-a realizat forţat, când boabele nu depăşiseră dimensiunea bobului de mazăre. Pârga, respectiv începutul maturării, a avut anul acesta un caracter „fals”, deoarece boabele au intrat în pârgă doar prin schimbarea culorii epicarpului, nu şi din punct de vedere biochimic, când boabele ar fi trebuie să ia în greutate şi în volum.

A urmat ofilirea

Maturarea s-a produs de mult, după care strugurii au intrat în procesul de ofilire ireversibilă.
În urma analizelor am constatat că într-o săptămână se acumulează cca 2-5 grame de zahăr, cantitate care ar trebui să se înregistreze într-o singură zi. Astfel, asistăm neputincioşi la pierderea pe zi ce trece a producţiei.

Seceta prelungită afectează cel mai puternic soiurile de masă, urmate de cele de vin. Butucii au aspect de ofilire, strugurii se deshidratează, iar pantaţiile au colorit ruginiu, tomnatec. Vegetaţia arborescentă din jurul plantaţiei viticole este îngălbenită, cu frunze care cad în masă. Fircare nouă zi agravează vizibil starea de vegetaţie. Repercusiunile se răsfrâng asupra productivităţii/calităţii strugurilor şi implicit asupra rezistenţei peste iarnă a viţei de vie.

Strugurii şi-au însuşit o serie de aspecte negative, şi anume: nu au ajuns la greutatea specifică fiecărui soi (în prezent strugurii au greutatea la jumătate faţă de cea caracteristică); soiurile de masă nu au aspect comercial, boabele fiind mici; percepţia organoleptică este negativă (epicarpul este tare şi se resimte acut prezenţa seminţelor din cauza nedezvoltării caracteristice a boabelor); unele boabe sunt afectate de arsura soarelui.

Starea de calamitate impune recoltarea timpurie

Pentru viticultură, în general, şi pentru Podgoria Dealu Bujorului, în special, situaţia este una critică şi putem declara instaurarea stării de calamitate.

În aceste condiţii, singura soluţie este recoltarea timpurie a strugurilor, chiar dacă nu s-a acumulat cantitatea de zahăr dorită.

În anii cu condiţii nefavorabile se poate practica, potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din HG1134/2002, îmbogăţirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin adaos de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoză.

Pe această cale, tragem un semnal de alarmă: autorităţile să-şi îndrepte nu doar privirea, ci şi susţinerea către Agricultură – Viticultură şi Cercetarea agricolă.

Efectele secetei asupra viţei de vie:
• Aparatul foliar prezintă arsuri severe cu aspect de uscăciune;
• Strugurii sunt slab dezvoltaţi şi ofiliţi;
• Maturarea forţată a strugurilor;
• Diminuarea producţiei;
• Randament scăzut la vinificare.

Cotnari a investit 2,5 mil euro, în 2012
Cheltuielile de întreţinere a celor 400 ha plantate cu viţă de vie care nu au intrat pe rod, instalarea sistemului de susţinere (spalieri, sârmă, tutori) la via de anul 1 şi achiziţionarea de utilaje specifice (maşini de stropit şi remorci) au ridicat investiţiile Cotnari în sectorul viticultură la 2 milioane de euro. De asemenea, compania a mărit capacităţile de depozitare în combinatul de vinificaţie, investiţie cifrată la 500.000 euro.
Totalul investiţiilor în vie şi în combinatul de vinificaţie din acest an se ridică la 2,5 milioane de euro.

COTNARI
CULESUL VIILOR

Producţii mai mici cu 16%

Cotnari anunţă debutul campaniei de recoltare a celor 1350 ha de vie pe rod în prima decadă a lunii septembrie, care va dura până la sfârşitul lunii, cu aproximativ 1000 de culegători.

Compania estimează o producţie de aproximativ 10 milioane de kilograme de struguri şi 7 milioane de litri de vin, cu 16% mai mică decât cea de anul trecut.

„Scăderea producţiei a fost influenţată de îngheţul din iarnă (10%) şi de seceta din vară (6%). Ca urmare, vom fi nevoiţi să operăm o scumpire a produselor noastre cu procente cuprinse între 4% şi 25%, diferenţiate pe fiecare gamă de produse”, ne-au comunicat reprezentanţii companiei.

Vânzări pe plus

În 2012, Cotnari a crescut cifra de afaceri (CA) cu 4%. În ciuda faptului că piaţa vinului este în stagnare, sau chiar mică scădere, vânzările companiei au crescut cantitativ cu 11%, faţă de 2011.

Exportul are, de asemenea, un trend crescător, pe clienţii vechi, reprezentând 10% din CA totală. “Am reuşit să intrăm şi pe noi pieţe, cum ar fi China, chiar dacă suntem la început şi cantităţile încă nu sunt importante. Proiectul cu Rusia se derulează conform parametrilor fixaţi la început (acum 2 ani)”, au mai informat reprezentanţii companiei.