De asemenea, între lucrările ce au întâietate se numără finalizarea reviziilor şi reparaţiilor la maşinile şi utilajele agricole, dar şi pregătirile pentru înfiinţarea semănăturilor din prima urgenţă: mazărea, apoi ovăzul, lucerna, trifoiul…

Din punct de vedere fenologic, în funcţie de data semănatului, culturile de orz şi grâu de toamnă încep să parcurgă fazele de răsărire, formarea frunzei a treia şi de înfrăţire. Rapiţa, cine o mai are în cultură (?!), înfiinţată în perioada optimă şi intrată viguroasă în iarnă, creşte şi se dezvoltă, intrând în faza de înfrunzire (7-13 frunze).

TULCEA
Culturi întârziate fenologic

În comuna tulceană Greci, inginerul Nini Andone lucrează circa 40 de hectare de teren, în mare parte arendat de la rude. În toamnă a însămânţat cu cereale păioase – orz şi grâu – 15 hectare, iar pe suprafaţa rămasă va cultiva în această primăvară floarea-soarelui şi porumb. „La ieşirea din iarnă, grâul arată binişor, e dezvoltat cam slăbuţ şi neuniform. Deşi a fost semănat în epoca optimă, a răsărit foarte greu. La noi în zonă, am avut o toamnă foarte secetoasă, a plouat foarte târziu, sămânţa stând mult timp sub brazdă ca-n sac! Norocul nostru este că nu am avut o iarnă foarte dificilă! Orzul e mult mai sensibil decât grâul, acum trebuie ajutat cu îngrăşăminte pe bază de azot ca să recupereze”, ne-a declarat fermierul.
Nini Andone a hotărât să nu mai cultive rapiţă. După cum susţine, a încercat de vreo două ori şi nu a mers.
În vecinătatea comunei Greci, terenurile nu sunt amenajate la irigat. De regulă, în anii rodnici, producţiile se învârt în jurul a 5.500 kg/hectar la grâu şi cam la 5.000 kg/ha la orz. De asemenea, media la hectarul de porumb s-a ridicat la 8-9.000 kg, iar la floarea-soarelui, undeva la 3.500 kg.

În testare, hibrizi de floare şi de porumb

„În fiecare sezon de producţie folosesc hibrizi diferiţi, rezistenţi la secetă şi cu toleranţă ridicată la boli. În această primăvară am de gând să testez în cultură sămânţă hibridă şi de floare şi de porumb de la compania Syngenta”, a explicat cultivatorul.
Inginerul Nini Andone dispune de o puternică dotare în ceea ce priveşte maşinile şi utilajele agricole, dat fiind că este distribuitor al unei companii italiene. Lucările le execută împreună cu fratele său Angelin Andone, un priceput în ale mecanizării. Cei doi lucrează şi o suprafaţă viticolă ce însumează şapte hectare în sistem de producţie ecologică.

SUDUL ROMÂNIEI – DÂMBOVIŢA
Rapiţa – întoarsă pe jumătate din suprafaţa cultivată
La Agromad Crops din Conţeşti, judeţul Dâmboviţa, companie administrată de inginerul Ion Constantin Olteanu, prima lună a primăverii atrage după sine o serie de lucrări agricole cum ar fi: fertilizarea de corecţie cu azot la rapiţă şi la grâu, erbicidarea şi tratamentul pentru controlul Ceutorhynchus napi sau gărgăriţa tulpinilor rapiţei, dar şi primul tratament fitosanitar combinat cu erbicidarea grâului. Societatea are în jur de 15.000 ha de teren, în mare parte preluate în contract de arendă, este împărţită în cinci ferme, fiecare având 2.500-2.700 ha, se întinde pe teritoriul a patru judeţe (Ilfov, Giurgiu, Teleorman şi Dâmboviţa) şi a nu mai puţin de 60 de comune! Nu e uşor să ţii în mână o asemenea afacere, ca manager, trebuie să dispui de o capacitate tehnico-organizatorică pe măsură.
“Am semănat aproximativ 9.000 hectare cu grâu şi rapiţă. Din cauza secetei, am întors jumătate din cultura de rapiţă, cam 2.000 hectare; grâul era răsărit din toamnă pe circa 40 la sută din suprafaţă, acum este în două frunze, aşa cum este peste tot în zonă”, ne-a declarat Ion Constantin Olteanu.
Pentru semănăturile de primăvară (floarea-soarelui şi porumb), care vor ocupa cam 3.500 hectare, terenul este pregătit: s-a arat şi s-a efectuat o trecere cu combinatorul. La fertilizarea de corecţie, Ion Constantin Olteanu va aplica un program cu NPK 18:46:0 în cantitate de 200 kg/ha sau NPK 20:20:0, în doză de 250 kg/ha. La pregătirea terenului înainte de semănat va administra şi 200 kg/ha de uree încorporate la floare şi 300 kg/ha la porumb.
La forţa de mecanizare de care dispune societatea, în valoare de 9 milioane de euro, dotare tehnică achiziţionată în leasing, campania de semănat va dura cel mult 12 zile bune de lucru.
În ultimele trei patru sezoane de producţie agricolă, fermierul nu s-a prea bucurat de rapiţă, o cultură care l-a sedus, l-a pasionat şi a câştigat de pe urma ei. De regulă, avea în cultură circa 6.000 de hectare şi obţinea producţii excelente. În urmă cu doi ani, a trebuit să întoarcă 800 ha din cauza excesului de umiditate (au căzut peste 600 l/mp de apă într-un interval destul de scurt!) care a compromis cultura. În toamna trecută, seceta a fost cea care a produs pagube.

CĂLĂRAŞI
Fermierii pariază pe culturile prăşitoare
Producătorii agricoli călărăşeni sunt hotărâţi să pregătească foarte bine campania de primăvară, deoarece îşi pun mari speranţe în culturile prăşitoare. Aceasta, pentru că nu prea sunt mulţumiţi de modul cum au crescut şi s-au dezvoltat rapiţa şi cerealele păioase. „Culturile de toamnă sunt parţial răsărite, grâul abia în aceste zile a început să iasă la lumină de sub brazdă. Urmează să executăm lucrările de fertilizare, în funcţie de cum va fi terenul. La noi ponderea o au culturile de primăvară! Semănăturile de toamnă nu ocupă decât 30 la sută din suprafaţă, iar pe restul înfiinţăm culturi de primăvară – porumb şi soia. De regulă, facem fertilizarea de bază (după arătură şi înainte de discuit/combinator) şi fertilizarea odată cu semănatul, pe urmă administrăm îngrăşăminte foliare în vegetaţie”, ne-a declarat Alexandru Baciu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.

Grâul şi floarea-soarelui au dispărut din structura de producţie
De trei ani de zile fermierul, care lucrează în total 3.000 de hectare, nu mai cultivă floarea-soarelui. Care ar fi motivul? Ni-l explică pe îndelete: „Păi nu mai este o cultură atractivă pentru noi, fermierii, pentru că are cheltuieli foarte mari şi apoi preţul pe care-l oferă procesatorii la produsul nostru finit este foarte mic şi nu acoperă costurile de producţie. Noi nu mai cultivăm floarea-soarelui de când a fost golăneala aia cu bonusul la floarea higholeică. Procesatorii au dat în primul an bonus cultivatorilor, pe urmă nu l-au mai dat deloc sau l-au redus considerabil”.
Alexandru Baciu a renunţat şi la grâu, din considerente economice asemănătoare. “Avem orz, nu cultivăm grâu! Grâul este social, are aceeaşi poveste ca şi floarea-soarelui: cheltuieli foarte mari, preţ foarte mic, condiţii la preluare foarte drastice. Suntem singura ţară din Europa care nu vindem grâul, ci îl dăm degeaba! La noi există grâu furajer. În România, când morarii nu vor să dea preţ la grâu, l-au făcut furajer! În altă parte în Europa nu ai să întâlneşti aşa ceva, noţiunea de grâu furajer”, a susţinut fermierul călărăşean.

Soia e cultură de bază
Acesta este pregătit, ca în fiecare an, să însămânţeze culturile în epoca optimă de semănat. „Eu cultiv soia, că am zona propice; porumb pun mai puţin. Terenul este arat şi fertilizat încă din toamnă. Urmărim să realizăm patul germinativ bine mărunţit, nivelat şi afânat pe adâncimea de semănat de 5-6 cm, curăţit şi fără buruieni. În această primăvară voi semăna 1.700 de hectare pe terenuri amenajate la irigat. Sămânţa de soia ne-o producem singuri”, a explicat liderul Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.

GALAŢI
„Nu-mi fac probleme pentru grâu!”
În ferma inginerului Costel Lăpuşneanu din Vârlezi lucrurile nu sunt tocmai aşa cum ar trebui să fie. Rapiţa semănată în toamnă este răsărită doar pe jumătate din suprafaţă: pe 56 de hectare din 100. Cultivatorul a decis să o întoarcă şi să semene floarea-soarelui. Orzul, ce ocupă 90 hectare, este pe aproape 80 la sută ieşit din pământ, iar grâul, cultivat pe 150 ha, a răsărit pe o treime din suprafaţă. „Nu-mi fac probleme, are îngrăşăminte şi apă suficiente, iar temperaturile diurne sunt pozitive. Probleme ne facem în privinţa producţiei, în sensul că nu mai obţinem randamentul prognozat de noi”, ne-a declarat fermierul.

Un program generos de fertilizare
Potrivit lui Costel Lăpuşneanu, ogoarele sunt realizate din toamnă şi odată cu arătura s-a fertilizat terenul cu 200 kg/hectar de îngrăşământ complex NPK 20:20:0. „Îndată ce condiţiile din câmp vor permite, în această lună, vom continua să fertilizăm cu 200 kg/ha de uree pe toate culturile, după care pentru rapiţă venim cu sulfat de amoniu, 150 kg/ha, şi pentru cerealele păioase, cu 150 kg/ha de azotat”, a precizat agricultorul. Lucrările de fertilizare vor fi realizate cu două maşini noi, una autopurtată şi cealaltă tractată, pregătite corespunzător din punct de vedere tehnic, iar îngrăşămintele chimice sunt pe stoc în fermă.
Anul trecut, Costel Lăpuşneanu a achiziţionat un utilaj complex de prelucrarea solului, care înlocuieşte arătura. Acesta dispune de gheare de tip scarificator şi îndeplineşte rolul combinatorului, având organele active aferente pentru mărunţirea terenului.
Pentru însămânţările de primăvară, fermierul va semăna doar floare şi porumb. Cu vreo doi ani în urmă a încercat şi mazăre, însă cultura nu a dat randamentul scontat şi a renunţat.

Alexandru Baciu: “În România, când morarii nu vor să dea preţ la grâu, l-au făcut furajer! Achizitorii se îndepărtează puţin de malul apei cu navele pline de grâu aşa-zis furajer şi se întorc cu… acelaşi grâu bun de panificaţie!“

2018 – AN BUN PENTRU PORUMB, DEZASTRUOS PENTRU CELELALTE CULTURI
“Anul trecut am obţinut producţii bune la porumb pentru că a fost anul lui! Am înregistrat o medie de peste 11 tone la hectar în condiţii de neirigare, cu hibrizi din zona 360 şi 380 FAO. Dar a fost un an dezastruos pentru grâu şi rapiţă. În perioada asta, arăta superb grâul pe toate suprafeţele cultivate, dar a venit ploaia îngheţată, urmată de 70 de zile fără apă în primăvară! Acest lucru a dus la diminuarea producţiei; în loc de 6 tone/ha, am făcut 4 tone la grâu, iar la rapiţă, în loc de 3,3 t/ha, am făcut 1,8 tone la hectar. Dezastru a fost!”, a apreciat Ion Constantin Olteanu, administratorul Agromad Crops.

DILEMA PRIMĂVERII: PĂSTREZ SAU ÎNTORC RAPIŢA?
Luna martie a acestui an este în mod deosebit perioada luării unor decizii de mare importanţă. Această afirmaţie are la bază cheltuielile mari făcute din toamnă pentru prelucrarea terenurilor în condiţiile umidităţii reduse din sol şi a semănatului într-un pat germinativ pregătit cu mare dificultate. În acest context, este pe deplin explicabil că răsărirea tuturor culturilor înfiinţate, în mod deosebit a rapiţei, s-a realizat cu multă întârziere şi cu densitate mică. În terenurile neirigate – care în multe zone ocupă suprafeţe însemnate -, la data intrării în iarnă, cultura de grâu era nerăsărită, cu boabele încolţite sau în faza de coleoptil şi cu prima frunză abia desfăşurată. Pe alte suprafeţe, culturile erau bine răsărite şi înfrăţite.
La culturile de rapiţă răsărite, dar neprotejate de strat acoperitor de zăpadă şi în condiţii de temperaturi scăzute în cursul iernii, rămânerea în vegetaţie este acum incertă; fermierul trebuie să decidă, în funcţie de densitatea plantelor, dacă păstrează sau nu cultura.
Cerealele de toamnă au trecut iarna dificilă în procent ridicat, datorită alternanţelor de perioade cu sau fără strat protector de zăpadă, cu temperaturi ridicate peste mediile multianuale, urmate de perioade reci. Acum au o stare de vegetaţie acceptabilă, până la chiar foarte bună, însă pe suprafeţe mai mici comparativ cu anii anteriori.
Din cauza condiţiilor agrometeorologice atipice, în numerele anterioare ale revistei Ferma am insistat asupra necesităţii determinării atente a stării de vegetaţie prin metoda monoliţilor, astfel că mulţi fermieri care au efectuat aceste analize, în prezent, sunt edificaţi şi pot hotărî corect cu privire la ceea ce au de făcut.
Calendarul lucrărilor agricole în prima lună a primăverii îl prezentăm pe larg în pag. 48-50 (Ioan BORCEAN)

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)