Înghețul târziu de primăvară a devenit principalul dușman al pomiculturilor profesioniști și amatori. În ultimi ani, temperaturile ridicate din lunile de iarnă au slăbit rezistenţa la îngheţ a pomilor fructiveri şi, în acelaşi timp, au devansat cu până la câteva săptămâni perioada de înflorire, în special la speciile sâmburoase de mare interes ecenomic: cais, cireş şi prun. În aceste condiţii, apariţia unor îngheţuri relativ târzii, la finalul lunii martie şi început de aprilie, poate duce la reducerea substanţială sau totală a viitoarei recolte de fructe.

În zona de vest a ţării caisul a înflorit anul acesta încă din prima decadă a lunii martie.

Metodele de protejare a pomilor fructiferi contra îngheţului pot fi „mecanice”/fizice – cu ajutorul cărora se încearcă menţinere unor temperaturi peste limita de îngheţ în livadă, la nivelul coroanei pomilor fructiferi şi chimice – prin care se urmăreşte creşterea rezistenţei mugurilor florali şi elementelor fructifere.

Metodele fizice de protecţie a pomilor fructiferi contra îngheţului:

• perdele de fum.
• producerea de curenţi de aer cald
• ploaie artificială
• acoperire cu folie

Metode „chimice” de protecţie a pomilor fructiferi contra îngheţului cuprind tratamente cu biostimulatori pentru creşterea rezistenţei de şocul termic.

Fumul – cea mai veche metodă de combatere a îngheţului

Incendierea unor resturi vegetale din livadă (crengi, frunze) sau baloţi de paie – rămâne una dintre cele mai comune metode de combatere a îngheţului în livezi şi vii.

În sistem clasic, de cele mai multe ori, pentru producerea fumului se utilizează baloţi de paie, plasaţi strategic între rânduri în plantaţie, pe direcţia curenţilor de aer, astfel încât fumul să realizeze o perdea de protecţie care să împiedice răcirea solului şi a pomilor.

Se recomandă folosirea de paie umede, rumeguş sau alte substanţe puternic fumigene, cu ardere lentă şi care să producă un fum persistent, „gros”/dens, uniform distribuit pe întreaga suprafaţă a livezii.

Pentru producerea fumului se pot folosi brichete realizate din clorură de amoniu, naftalină şi alte substanţe fumigene, precum şi „torţe fumigene” amplasate în livadă.

Producerea de curenţi de aer cald

Încălzirea aerului din livadă şi producerea unui „vânt artificial” se poate realiza cu ajutorul unor ventilatoare cu palete de mari dimensiuni care „amestecă” aerul rece de la suprafaţa solului cu aerul mai cald din straturile superioare. Încălzirea aerului de la nivelul coroanei pomilor se poate face cu ajutorul unor sobe speciale sau cu aeroterme electrice.

Ploaia artificială şi strat protector de gheaţă

Cu ajutorul unui sistem de irigare prin aspersiune se crează un strat de gheaţă protector care are un rol protector, devine un strat izolator care împiedică îngheţarea mugurilor şi a florilor. Realizarea unui strat de gheaţă protector cu ajutorul instalaţiilor de aspersie este o metodă mai puţin utilzată la noi în ţară, dar care poate fi eficientă în anumite condiţii.

Această metodă este eficientă pentru perioade scurte de timp (1-2 zile), deoarece stratul de gheaţă poate „sufoca” mugurii.

Acoperire cu folie de protecţie

Protejarea pomilor şi arbuştilor contra îngheţului se poate realiza acoperirea cu folie microporoasă. Această metodă se poate practica în cazul protecţiei individuale a pomilor de mici dimensiuni şi este foarte costisitoare în cazul livezilor comerciale.

Nu se recomandă folosirea foliei de polietilenă deoarece aceasta favorizează creşterea umidităţii la nivelul coroanei, ceea ce cresc şansele de îngheţ. De asemenea, folia trebuie aplicată doar pe timpul nopţii, în perioadele cu temperaturi scăzute, iar pomi descoperiţi pe timpul zilei, atunci când aerul se încălzeşte şi creşte riscul apariţiei condensului.

Codifrost Plus – un îngrăşământ cu o concentraţie ridicată de potasiu ce se aplica foliar, pentru toate tipurile de culturi: legume, pomi fructiferi, plante ornamentale, etc. Codifrost Plus este conceput pentru a asigura plantei o asimilare rapidă şi eficientă a potasiului în condiţii de stres cauzate de temperaturi scazute. Doza recomandată pentru pomi fructiferi este de 50 ml Codifrost Plus / 10 litri apa, aplicare foliară.

Biostimulatorul Atonik influenţează pozitiv majoritatea proceselor vitale din plante, cum ar fi: creşterea suprafeţei de asimilaţie, creşterea conţinutului total de clorofilă şi a intensităţii procesului de fotosinteză, creşterea conţinutului de hormoni vegetali, lignină, proteine, carbohidraţi şi elemente minerale, creşterea activităţii enzimatice, amplificarea mişcării citoplasmatice, etc. Aplicarea biostimulatorului Atonik influenţează pozitiv creşterea generativă a plantelor şi creşterea acumularii de biomasă, se arată în prospectul Atonik, produs Aectra.

În cazul pomilor fructiferi Atonik se recomandă în doză de 0,6 litri/ha (foliar):

La seminţoase (măr, păr, gutui):

• 7-14 zile zile înainte de înflorit
• apariție buton floral
• la legare flori

La sâmburoase (cireș, vișin, prun, cais, piersic):

• 7-14 zile înainte de apariția mugurilor floriferi.
• apariție buton floral
• legare flori

Pentru creşterea rezistenţei la îngheţ se recomandă efectuarea unor tratamente cu biostimulatori şi supliment de bor.

Citeşte şi: „Albăstrirea” pomilor şi uleiul horticol. Sfaturi utile!