Pe Vlad Romanescu l-am întâlnit la Agritechnica 2025, printre standurile cu drone…, unde altundeva! „Când am intrat în agricultură, nu știam de ce se ară. După un an de zile de experiență, am renunțat la plug. Toți colegii fermieri din zonă îmi spuneau că nu-i ok ce fac. După doi ani, au început să-mi ceară consultanță, dar pe mulţi este foarte greu să-i scoţi din zona de confort, mai ales dacă, spre exemplu, au făcut arătură an după an”, ne-a declarat fermierul.
Vlad Romanescu lucrează circa 400 de hectare şi cultivă porumb, grâu, floarea soarelui, rapiţă şi soia, în localitatea Păltiniș, județul Botoșani.
Piaţa dronelor agricole a explodat!
În ultimii ani, prezenţa dronelor agricole a devenit tot mai vizibilă în fermele din România, dar acesta „este doar începutul”, crede Vlad Romanescu: „Din punctul meu de vedere, în 5 ani vom vedea din ce în ce mai multe drone agricole. Mă bucur că și la noi se dezvoltă acum această tehnologie a dronelor agricole. N-avem ce face, dacă nu ne adaptăm, rămânem în urmă. Vrem să ne dezvoltăm cu toții și vrem să ne ajutăm unii pe alţii”.
Vlad Romanescu: drona agricolă este o opţiune viabilă
În anul agricol trecut, Vlad Romanescu a folosit drona pentru tratamente la floarea soarelui. „A fost nevoie de un tratament urgent pentru insecte. Am avut un atac puternic şi am venit cu al treilea tratament cu insecticide. Nu aveam altă opţiune, plantele erau prea înalte şi atunci am optat pentru folosirea dronei. Tot atunci am făcut şi un tratament fungicid pentru o protecție mai îndelungată”, ne-a declarat tânărul fermier.
„Sunt adeptul digitalizării și al inteligenței artificiale în agricultură pentru că ne ajută foarte mult, adică putem face 5 pași în loc de unul. Văd viitorul agriculturii în digitalizare totală. Cred și vreau să cred despre mine că am o fermă digitalizată undeva aproximativ la 70-80%”, Vlad Romanescu, fermier.
Drona, mai accesibilă decât o autopropulsată
În ceea ce priveşte randamentul lucrărilor de pulverizare cu drona, fermierul apreciază că este greu de făcut o comparaţie 1:1 cu utilajele clasice (maşină de pulverizat tractată sau autopropulsată) într-o fermă. „Desigur, în cazul unei autopropulsate discutăm de alți parametri, dar aceasta are şi alt preţ. Din punctul meu de vedere, drona are un preţ mai accesibil față de o maşină autopropulsată, mai ales dacă discutăm despre fermele medii şi mici”, spune fermierul.
În ceea ce priveşte raportul randament – costuri, Vlad Romanescu apreciază că „o dronă poate fi accesibilă chiar şi fermelor care au sub 100 de hectare, mai ales că acestea pot fi folosite şi pentru prestări servicii către alţi fermieri, ceea ce ajută la recuperarea investiţiei”.
Principalele avantaje ale dronelor agricole
- Capacitatea de lucru/randamentul dronelor agricole a crescut mult în ultimii ani. În plus, de cele mai multe ori, dornele nu folosesc duzele clasice pentru pulverizarea produselor de protecţia plantelor, ci un sistem centrifugal, specific atomizoarelor. Astfel, „o dronă eliberează particule mult mai fine de substanţă față de un utilaj clasic cu duze şi, prin aceasta, din punctul meu de vedere, o dronă are o eficacitate mult mai mare în tratament față de un utilaj convenţional”, apreciază Vlad Romanescu.
- Un alt mare avantaj al dronelor agricole este acela că pot fi folosite atât pentru pulverizarea de substanţe lichide, cât şi pentru distribuţia de produse solide (fertilizanţi granule, seminţe, etc.), prin simpla schimbare a rezervorului pentru lichide cu un buncăr şi un sistem de distribuţie pentru materiale solide.
- Dar mai ales, când este vorba de condiţiile din câmp: „dronele pot fi folosite chiar şi atunci când terenul umed sau înălţimea culturii nu permit intrarea/operarea cu echipamente convenţionale pentru aplicarea produselor pentru protecţia plantelor. Sunt situaţii în care poţi să profiţi de orice fereastră de timp şi în câteva ore să faci 20-50 de hectare, să mergi înainte”, a subliniat Vlad Romanescu.
Economie și precizie la fertilizarea cu rată variabilă
Dronele agricole pot fi utilizate pentru diverse alte activităţi în fermă. Spre exemplu, dronele agricole pot fi folosite pentru captarea de imagini care pot fi folosite apoi pentru aplicarea de tratamente sau la fertilizarea cu rată variabilă, localizat, şi-atunci se reduc cheltuielile totale în fermă sau, chiar dacă nu se realizează o economie foarte mare, substanțele sunt aplicate acolo unde este nevoie şi cât este nevoie.
„Din experiență spun că este mult mai bine să utilizezi cât mai precis doza de care planta are nevoie şi pe care poate să o utilizeze. Poate nu este nevoie să dai, să zicem, o doză de 100 de litri/ha pe toată suprafaţa. Poate într-o parte a tarlalei este nevoie de 150 de litri/ha, iar în într-o altă parte doar 100 litri/ha”, a precizat Vlad Romanescu. De asemenea, printr-o aplicare cât mai apropiată de nevoile specifice ale culturii se evită stresul suplimentar sau crearea de condiții neuniforme de dezvoltare.
Dronele ajută şi la polenizare
Pentru a evita ca seceta şi arşiţa să afecteze cultura de porumb, se pot folosi hibrizi cu o perioadă de vegetaţie cât mai scurtă, dintr-o grupă FAO mică. De asemenea, cu o dronă agricolă se poate stimula polenizarea. „În 2025 am stimulat polenizarea pe timpul nopţii cu ajutorul unei drone agricole într-o fermă din Bârlad, iar rezultatele finale au arătat o diferenţă de circa 1.500 kg/ha faţă de lotul martor”, ne-a spus tânărul fermier. Practic, drona a zburat la mică distanţă de plante, iar curenţii de aer creaţi au stimulat polenizarea.
Vlad Romanescu: Managementul apei, principala problemă a agriculturii
La fel ca şi majoritatea fermierilor, Vlad Romanescu s-a confruntat ani la rând cu efectele negative ale secetei, dar tânărul fermier consideră că „adevărata problemă a agriculturii nu este doar nivelul precipitaţiilor, ci mai ales managementul apei, deoarece umiditatea poate fi păstrată în sol doar prin lucrări minime, un asolament corect şi practicarea unei agriculturi regenerative”.
A renunţat la plug
Din 2017, Vlad Romanescu a renunţat la plug şi practică o agricultură în sistem minim-till, dar cu utilizarea scarificatorului o singură dată (maxim de două ori) într-un asolament de 5 ani. Desigur, lucrările de prelucrare a solului depind de cultură şi de specificul fiecărei parcele. „Trebuie să căutăm soluții să păstrăm cât mai mult apa în sol și să-i oferim unei plante un pat germinativ cât profund, în adâncime, pentru dezvoltarea rădăcinilor”, consideră Vlad Romanescu.
În toamnă, fermierul a semănat pentru prima dată rapiţă în sistem strip-till cu semănătoarea Horsch Focus, care prelucrează rândul în bandă înainte de semănat.
