Monilioza (sau Monilia) este o boală fungică care atacă florile, lăstarii tineri şi fructele şi care pune în pericol recolta dar şi supravieţuirea pomilor fructiferi. Monilioza atacă în special speciile de sâmburoase, cum ar fi caisul, prunul, cireșul, piersicul, migdalul şi altele, dar şi speciile de sămânţoase, cele mai afectate fiind mărul, părul şi gutuiul.

Monilioza sâmburoaselor este o boală cauzată de diverse ciuperci patogene din genul Monilinia care, într-un mediu favorabil, pot provoca daune grave plantelor. Sensibilitatea maximă la atacul moniliozei este în perioada înfloritului şi la maturarea fructelor.

Ciuperca Monilinia laxa este specia tipică pentru culturile de sâmburoase precum caisul, prunul, cireşul şi piersicul. Ciupercile patogene sunt active încă de la temperaturi scăzute (5-10 °C) şi sunt capabile să provoace infecții extinse în diferite momente ale sezonului de vegetaţie. Agenţii patogeni afectează atât organele vegetative (flori, lăstari), cât și fructele aflate la maturitate.

De reţinut este faptul că ciuperca Monilinia se transmite de la un an la altul prin miceliu, iar sensibilitatea şi rezistenţa pomilor fructiferi diferă în funcţie de soi.

Celelalte specii răspândite în ţara noastră sunt Monilia fructigena şi M. Fructicola. Acestea sunt activate la temperaturi mai ridicate și, prin urmare, afectează fructul mai mult în timpul fazei de coacere.

Monilioza se mai numeşte şi putregaiul brun al sâmburoaselor.

Ciclul biologic al Monilinia

Ciuperca persistă ca miceliu pe fructele afectate căzute la pământ, dar și pe fructele mumificate ce rămân atârnate pe pomi.

Cele mai grave atacuri apar în timpul înfloririi și asupra fructelor aproape de recoltare. De asemeneaa, riscurile mari de contaminare şi pagubele cresc în condiţii de vânt, umiditate, ceață și ploi îndelungate.

Când apar aceste evenimente, miceliile fungice își eliberează sporii, care sunt dispersați de apă, vânt și insecte – ceea ce conduce la infecții primare. Pătrunderea agentului patogen în copac are loc prin deschideri naturale sau micro-răniri.

Monilinia laxa este capabilă să afecteze organele vegetative (flori și fructe mici). În schimb, celelalte speci de Monilinia găsesc condiții optime pentru a se multiplica şi deteriora fructele la temperaturi mai ridicate, între 15 și 30 °C și umiditate apropiată de nivelul de saturație.

În condițiile ideale descrise, ciclul ciupercii este complet în aproximativ o săptămână, generând noi spori care inițiază cicluri de infecție secundară.

Dacă nu există condiții de mediu favorabile, infecțiile cu monilia pot rămâne în stadii latente pe fructe şi se manifestă prin putregai evident post-recoltare.

Atenţie – Nu confundaţi atacul monilozei cu daunele produse de îngheţurile târzii

După înflorire, un semn clar al apariţiei monilozei este reprezentat de florile brunificate care atârnă pe ramuri, asemănător celor afectate de îngheţurile târzii. Atât florile cât şi frunzele afectate de monilioză se usucă şi rămân atârnate de ramuri, în timp ce lăstarii tineri se usucă şi au vârfurile îndoite.

În fazele mai avansate de vegetaţie, fructele afectate de monilioză se usucă şi se brunifică, în timp ce fructele mature sunt acoperite cu un mucegai cenuşiu-albicios şi putrezesc.

Prevenirea răspândirii moniliozei prin tehnici agronomice

Practicarea unor tehnici agronomice corecte pot ajuta la prevenirea apariţiei moniliozei.

• în timpul tăierilor de iarnă, fructele mumificate rămase pe pomi trebuie îndepărtate, la fel şi ramurile grav afectate, iar materialul îndepărtat, atunci când este posibil, trebuie ars.
• prin operațiunile de tăiere este necesar să oferim posibilitatea frunzișului „să fie cât mai bine aerisit şi pătruns de razele solare”.
• curţaţi şi dezinfectaţi foarfecele şi echipamentele de înteţinere după fiecare pom.

Deoarece sporii pot hiberna pe sol, resturi regetale şi fructe mumificate în timpul iernii, un control eficient al bolii necesită un program integrat de pentru prevenire și combatere.

Monilioza – prevenire şi combatere

Combaterea moniliozei (Monilia laxa, M. fructigena și M. fructicola) este deosebit de importantă pentru speciile care sunt deosebit de sensibile la această ciupercă (mai ales cais, cireş şi prun). Pentru combaterea moniliozei este necesară aplicarea unor tratamente preventive şi curative cu fungicide.

Principalele tratamente pentru prevenirea şi combaterea moniliozei trebuie efectuate înainte de înflorire la buton roz și apoi după înflorire.

Intervenția la căderea petalelor este strategică deoarece agenții fungi monilia pot coloniza cu ușurință reziduurile florale care nu se desprind complet după polenizare și ajung să constituie principala sursă de inocul pentru fructul copt.

SIGNUM / BASF

Signum®– este o combinaţie unică de două substanţe active noi, cu moduri de acţiune diferite: 26,7 % boscalid şi 6,7 % piraclostrobin. Spectrul de combatere al lui Signum® (BASF) este specific pentru combaterea bolilor la speciile pomicole sâmburoase şi acţionează prin inhibarea germinaţiei sporilor şi creşterii tubului germinativ, dar şi asupra sporulării. Aplicarea timpurie, cu precădere preventivă, determină o eficacitate excelentă împotriva patogenilor.

Signum® poate fi aplicat în perioada înfloritului (pentru combaterea moniliozei florilor) şi/sau la intrarea în pârgă a fructelor (pentru combaterea moniliozei fructelor).

Doza recomandată 0,5 kg/ha pentru combaterea moniliozei la cireş, vişin, cais, piersic şi prun.

Signum® poate fi integrat într-un program de tratamente, în alternanţă cu produse cu alt mod de acţiune.

Teldor® 500 SC / BAYER

Teldor este un fungicid cu acțiune de contact și local sistemică pentru combaterea putregaiului cenușiu la vița de vie, legume, căpșuni, flori ornamentale și a moniliozelor la sâmburoase.

Teldor (Bayer) are o acțiune preventivă de durată, împiedicând producerea infecțiilor și dezvoltarea ulterioară a miceliului în plantă. Teldor se fixează puternic la suprafața organelor tratate, formând un strat protector activ exact în locul de atac al ciupercii.

• Doza recomandată pentru combaterea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) la viţa de vie este de 1 l/ha.
• La sâmburoase (cireş, vişin, prun) pentru combaterea moniliozei (Monilia spp.) doza recomandată este de 0,8 l/ha.
• La căpşun pentru combaterea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) doza recomandată este de 1,5 l/ha.

Difcor 250 EC – Soluția universală în horticultură

Difcor 250 EC (substanţă activă difenoconazol 250 g/l) este un fungicid sistemic cu avizări multiple destinat combaterii principalelor bolilor la culturile horticole, sfeclă, rapiță de toamnă și de primăvară.

Produsul are acțiune preventivă și curativă, precum şi o fereastră largă de aplicare.

Difcor 250 EC este recomandat pentru:

• piersic: făinarea piersicului (Sphaerotheca pannosa), monilioza lăstarilor florilor și fructelor (Monilinia laxa), doza 0,2 l/ha.
• cais: făinarea caisului (Podosphaera tridactyla), monilioza lăstarilor florilor și fructelor (Monilinia laxa) , doza 0,2 l/ha.
• prun: monilioza lăstarilor florilor si fructelor (Monilinia laxa), doza 0,2 l/ha.
• măr: Rapănul mărului (Venturia inaequalis), doza 0,15 l/ha.
• păr: Rapănul părului (Venturia pyrina), doza 0,15 l/ha.
• gutui: Rapăn (Venturia spp.), doza 0,15 l/ha.

Kenja (400g/l isofetamid)

Kenja este un fungicid cu acţiune de contact asupra hifelor, miceliului şi sporilor ciupercilor patogene. Fungicidul inhibează sporularea, germinarea, creşterea miceliului şi alte procese critice din ciclul de viaţă al patogenului. Kenja poate pătrunde în plantă translaminar prin frunze şi are un efect preventiv.

Pentru combaterea monilioza (Monilinia laxa), la cais şi cireş, Kenja trebuie aplicat preventiv la debut și în timpul înfloritului (BBCH 57-69), doza 0,9 l/ha, iar ultimul tratament se poate aplica cel mai tarziu la BBCH 69.

Pentru combaterea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) la viţa de vie Kenja se aplică preventiv la riscul infecţiei în stadiile BBCH 61-85 (de la înflorire până la pârgă) în doză 1,5 l/ha.

La căpşun, pentru combaterea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) fungicidul Kenja se aplică 1,2 l/ha preventiv la riscul apariției infecției.

Chorus 50

Chorus 50 (substanţă activă 500 g/kg ciprodinil) este un fungicid penetrant sistemic care inhibă biosinteza aminoacizilor esenţiali (metionină). Ciprodinil aparţine clasei anilinopirimidine şi intervine în ciclul de viaţă al ciupercilor, în special în timpul procesului de penetrare şi de creştere a miceliului în ţesutul plantei. Ciprodinil prezintă o bună şi rapidă translocare în frunze, acropetală şi translaminară.

Chorus 50 are acţiune preventivă şi curativă, un spectru larg de acţiune, fereastră largă de aplicare şi un timp scurt de pauză până la recoltare.

Pentru cais, piersic şi prun, Chorus 50 se aplică preventiv de la stadiul de buton alb, deschiderea primelor flori până la sfârşitul scuturării petalelor pentru combaterea Monilioza florilor, lăstarilor şi fructelor (Monilia laxa, fructigena şi fruticola).

Doza recomandată 0,45-0,75 kg/ha. Se recomandă maxim 3 aplicări, intervalul minim dintre tratamente este de 7-10 zile, iar timpul de pauză până la recoltare este de 7 zile.

Score 250EC

Score (250 g/l difenoconazol) este un fungicid sistemic cu preluare rapidă în plantă şi care acţionează împotriva ciupercilor în momentul penetrării în plantă (germinării sporilor ciupercii) şi în perioada de formare a haustorilor. Score opreşte dezvoltarea ciupercilor patogene prin interferarea în procesul de biosinteză a sterolilor (ergosterol) din membranele celulare.

Deşi modul de acţiune al Score permite utilizarea preventivă şi curativă, se recomandă aplicarea produsului preventiv pentru a evita infestarea ireversibilă a culturii.

La cais, piersic şi vişin, pentru prevenire şi combatere Monilioza (Monilinia laxa) doza recomandată este de 0,15 l/ha (0,015%), perioada de aplicare a primului tratament de la BBCH60 şi al 2-lea până la 7 zile înainte de recoltare.

Score 250 EC mai este recomandat:

•  piersic pentru prevenirea şi combaterea bășicarea frunzelor (Taphrina deformans), ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii) şi făinare (Sphaerotheca pannosa var. persicae) şi Monilioză (Monilinia spp.)
•  cireş pentru Monilioză (Monilinia spp.) şi Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapii)

Monilioza – tratamente biologice

Pentru prevenirea şi combaterea monilioza, produsele cuprice se pot aplica în toamnă şi primăvară (zeamă bordeleză, soluţie sulfat de cupru, Champ, Kupferol), în doză dublă în perioda de reapus vegetativ şi până la dezmugurire, apoi încă un tratament înainte de înflorire.

În cazul tratamentelor biologice, antagoniştii microbiologici adecvaţi pentru tratarea acestui agent patogen fungic includ Bacillus subtilis şi B. amyloliquefaciens.

Genul Bacillus cuprinde specii de bacterii izolate din rizosferă cu numeroase activități benefice; ele ajută plantele să depășească stresul din sistemul aerian și radicular cauzat de diverse ciuperci și bacterii și promovează creșterea plantelor prin producerea de fitohormoni naturali.

Citeşte şi: Caisul în pericol şi în 2025. Metode de protecţie a pomii fructiferi contra îngheţului de primăvară