Costel Tălpău exploatează o fermă vegetală de 185 de hectare în comuna Corni.

Activitatea fermei a fost construită pas cu pas începând cu anul 2004, după o experiență anterioară ca mecanic operator agricol în cadrul secției de mecanizare.

În prezent, ferma este orientată spre eficientizarea lucrărilor și adaptarea tehnologiei la condițiile pedoclimatice tot mai dificile.

STRUCTURA CULTURILOR ȘI ROTAȚIA

În toamna anului agricol curent, structura culturilor este formată din 50 hectare de grâu, 12 ha de orz și 35 ha de rapiță. Pentru campania de primăvară, fermierul are în plan înființarea a aproximativ 40 ha de floarea-soarelui și 20 ha de porumb, suprafața redusă cu porumb fiind o decizie asumată.

„În ultimii ani am redus porumbul din cauza condițiilor de mediu nefavorabile, în special deficitul de apă”, explică fermierul.

LUCRĂRILE SOLULUI ȘI TEHNOLOGIA APLICATĂ

Pregătirea terenului a fost realizată din toamnă, printr-o lucrare cu discul, urmată de două treceri cu combinatorul, în vederea obținerii unui pat germinativ uniform. La cultura grâului, solul a fost lucrat prin două discuiri și trecerea cu un combinator, în tehnologie clasică, adaptată condițiilor existente.

La semănat, atât grâul, cât și rapița au beneficiat de fertilizarea de bază, cu aplicarea a 100 kg/ha de îngrășământ chimic complex.

„În urmă cu două sezoane nu am reușit fertilizarea de toamnă din motive financiare, însă anul acesta intrăm bine pregătiți în primăvară”, precizează Costel Tălpău.

FERTILIZAREA DE PRIMĂVARĂ ȘI STAREA CULTURILOR

Pentru primăvară, fermierul are în vedere aplicarea fertilizanților pe bază de azot, diferențiat în funcție de cultură.

„La rapiță voi aplica 170-180 kg de uree la hectar, iar la grâu voi merge până la 200 kg de azot pe hectar. Am asigurate inputurile necesare”.

În zona Corni, iarna a fost caracterizată de un strat redus de zăpadă și temperaturi minime de până la -12°C. Cu toate acestea, culturile de toamnă au trecut bine peste valul de frig.

„Singura parcelă care a ridicat semne de întrebare este o solă de aproximativ 20 de hectare de rapiță, semănată cu două săptămâni mai târziu din cauza ploilor. Cultura a intrat însă în iarnă în șase frunze, ceea ce îmi oferă încredere”, spune gălățeanul.

DOTAREA TEHNICĂ ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE

Ferma este dotată în prezent cu o combină nouă CLAAS și două tractoare John Deere. În perioada următoare, Costel Tălpău urmărește modernizarea parcului de utilaje, cu accent pe reducerea numărului de lucrări și creșterea eficienței:

„Am nevoie de utilaje performante pentru prelucrarea minimă a solului, o semănătoare cu pregătire directă și un tractor de minimum 300 CP. Îmi doresc să depun un proiect de investiții în mașini și utilaje agricole.”

CITEȘTE ȘI: Carmen Tălpău: De la brazda clasică la agricultura smart nu e întotdeauna o trecere lină!

COSTEL TĂLPĂU CONTRACTEAZĂ DIN TIMP 1-2 TONE DIN RECOLTA LA HECTAR

Costel Tălpău este interesat de contractarea producției, în special la grâu, pentru a asigura stabilitatea veniturilor.

„Vreau să contractez dinainte o tonă – două la hectar pentru a obține un preț mai bun”, ne-a declarat gălățeanul.

FERMA ÎN CARE AGRONOMIA DEVINE MOȘTENIRE DE FAMILIE

Un element important în strategia pe termen lung a fermei îl reprezintă implicarea noii generații. Fiica sa, Carmen Georgiana Tălpău, despre care revista noastră a scris AICI, este studentă în anul III la Facultatea de Agronomie din București și se pregătește să preia, în timp, conducerea exploatației.

Carmen Georgiana a fost selectată și a participat în prestigiosul program „The Leadership School 2025”, menit să formeze specialiști capabili să răspundă provocărilor din agricultură.

Costel Tălpău: „Sunt mândru că fata mea urmează Agronomia și știu că va duce ferma mai departe.”

Despre anul agricol în curs, fermierul rămâne rezervat, dar optimist: „Sperăm să fie un an mai bun, agricultura ne-a învățat să ne adaptăm.”