În Portul Novorossiysk, grâul de panificaţie a închis ultima săptămână (a patra din 2018) cu o creştere medie de 1-2 dolari/tonă, ajungând la 194-196 dolari/tonă FOB pentru clasa cu 12,5% proteină şi 184-185 dolari/tonă FOB (grâu cu 11,5% proteină), cu livrare în februarie-martie.
Creşterea substanţială a preţurilor (de circa 3-7 dolari) a continuat şi în porturile mai mici, având în vedere cererea destul de activă din partea Turciei. Şi preţul grâului furajer a închis săptămâna a patra cu o creştere de 2-3 dolari/tonă.
Piaţa de export pentru grâu continuă să fie susţinută de o rublă puternică şi de o cerere ridicată din partea importatorilor. Grâul rusesc rămâne favorit în licitaţiile pentru achiziţiile de stat din Egipt. Chiar dacă rubla puternică urcă preţurile de export şi în ciuda ritmului record al exporturilor de cereale ruseşti, inclusiv livrările de grâu, stocurile de pe piaţă rămân extrem de ridicate şi menţin o presiune constantă asupra preţurilor.
UCRAINA: preţul grâului continuă să crească
Preţul grâului ucrainean, atât cel comercializat intern, cât şi cel destinat exportului, a continuat să crească în a patra săptămână din 2018. În medie, preţurile de export pentru grâul ucrainean au închis săptămâna cu o majorare de 0,5-1,5 dolari/tonă. Preţurile au fost susţinute în special de creşterea specifică în regiunea Mării Negre. În acelaşi timp, cererea externă pentru grâul de panificaţie ucrainean a rămas slabă. Preţurile interne ale grâului furajer şi de panificaţie au continuat să crească pe fondul devalorizării monedei naţionale (UAH).
De la începutul anului de comercializare 2017-2018 (iulie 2017 – iunie 2018) şi în 24 ianuarie a.c. Ucraina a exportat 23 milioane tone de cereale şi de leguminoase, în special 11,9 mil. tone de grâu, 3,9 mil. tone de orz, 7 mil. tone de porumb şi 13,2 mii tone de secară. În plus, pe parcursul perioadei de raportare, fermierii ucraineni au mai exportat 252,4 mii tone de făină de grâu.
În sezonul precedent (2016/2017), Ucraina a exportat 43,8 milioane tone de cereale şi de leguminoase, ceea ce reprezintă un record pentru istoria recentă a statului. În acelaşi timp, veniturile din exporturile de cereale au crescut cu 6%, ajungând până la 6,4 miliarde dolari. Recordul anterior, din sezonul 2015/2016, a fost înregistrat prin exportul a 39,4 milioane tone de cereale şi de leguminoase. Potrivit Serviciului de Stat de Statistică, în 2016 Ucraina a produs 65,95 mil. tone de cereale şi de leguminoase, cu 9,7% mai mult decât în 2015.
TURCIA rămâne sub embargoul rusesc
Rusia nu este încă pregătită să ridice toate restricţiile pentru importul de produse agricole din Turcia, a declarat vicepremierul Arkady Dvorkovici, la Forumul Economic Mondial susţinut la Davos în data de 25 ianuarie. „Nu suntem gata să eliminăm în totalitate restricţiile (din partea turcă – TASS), deoarece trebuie să protejăm interesele fermierilor ruşi pe fondul sancţiunilor. Aceasta este parţial o măsură coercitivă”, a declarat Dvorkovici. În continuare, inspectorii veterinari ai Rusiei vor extinde lista companiilor turceşti care pot livra produse pe piaţa rusească, aşa cum s-a convenit anterior.
Vă reamintim că Rusia a interzis, în primăvara anului 2016, importurile din Turcia de ardei gras, rodii, vinete, salată, salată iceberg şi dovleci, din considerente fitosanitare. Anterior, la 1 ianuarie 2016, Rusia a restricţionat importurile de produse turceşti pentru portocale, mandarine, struguri, mere, pere, piersici şi nectarine, prune, căpşuni, roşii, castraveţi, conopidă, broccoli, ceapă galbenă, precum şi carne de curcan şi pui congelat.
La 3 mai 2017, preşedinţii Rusiei şi Turciei, Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan, au convenit să anuleze treptat o serie de măsuri restrictive (pentru importul de produse agricole turceşti) pentru aproape toate poziţiile, cu excepţia tomatelor.
BELARUS: cea mai mare recoltă de rapiţă
Anul trecut, Belarus a cultivat cu rapiţă cea mai mare suprafaţă din ultimii trei ani, cu un randament aproape record şi cu o producţie de rapiţă de peste 0,6 milioane de tone. Potrivit Comitetului Naţional de Statistică din Belarus, suprafaţa cultivată cu rapiţă în 2017 a fost de 339,3 mii hectare, ceea ce reprezintă o creştere de 48% faţă de anul precedent (229,1 mii ha în 2016). Producţia a crescut cu 46%, ajungând la o medie de 1,81 tone/ha (1,24 tone/ha în 2016), iar producţia de rapiţă a fost de 603 mii tone, faţă de 260 mii tone obţinute în urmă cu un an.
ROMÂNIA A EXPORTAT MAI PUŢINĂ FLOAREA-SOARELUI
În luna noiembrie 2017, România a exportat 119,3 mii tone de seminţe de floarea-soarelui, puţin mai mult decât în aceeaşi lună din anul 2016 (112,34 mii tone). Cu toate acestea, în perioada septembrie-noiembrie 2017, exporturile de floarea-soarelui au scăzut cu 12,5%, la 548,38 mii tone, faţă de 626,6 mii tone în septembrie-noiembrie 2016.
Principala destinaţie a seminţelor de floarea-soarelui din România rămâne Franţa, care totuşi a redus achiziţiile cu 32% faţă de septembrie-noiembrie 2016, din cauza producţiei interne mai ridicate. Şi Olanda şi Spania şi-au redus importurile cu 20%, respectiv cu 38%. În perioada menţionată, Pakistanul a importat doar 41 mii tone de floarea-soarelui din România, jumătate din cantitatea achiziţionată în 2016.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)