Județul Bistrița-Năsăud are o adevărată tradiție în prelucrarea laptelui provenit, în funcție de arealul geografic, de la ovine, caprine și bovine. Comuna Teaca se remarcă prin prelucrarea laptelui de vacă.
Comerțul în târg cu brânză frământată a fost și rămâne o tradiție în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud.
Reputația produsului este dată de dovezile istorice privind vechimea și notorietatea acestuia, transmise prin izvoare orale culese de localnici sau transcrise în reviste, monografii, cărți, pentru a fi păstrate în timp pentru generațiile viitoare.
Teaca, veche localitate istorică din Câmpia Transilvaniei, este atestată documentar de la 1318″ și a fost cunoscută sub mai multe denumiri de-a lungul timpului.
Calitatea brânzeturilor (brânză frământată, brânză sărată) și a smântânii (groșciorului) obținute aici este recunoscută de consumatori datorită gustului de „produs viu”, nealterat de tehnologiile sofisticate utilizate la scară largă.
FILE DE ISTORIE DIN TEACA
Tradiția preparării brânzei frământate derivă din faptul că zona Teaca este renumită pentru creșterea vitelor, ciurda făcând parte integrantă din viața satului.
Din cele mai vechi timpuri, pășunatul pe hodaie începea la Sf. Gheorghe și ținea până la Sf. Dumitru. ”Dealurile și mai ales pășunile din jurul satului Pinticu asigurau hrana pentru primăvăratul, văratul și tomnatul vitelor adunate, precum și fânețele care oferă rezerva pentru iernat acasă. Dintre toate animalele, locul cel mai important îl ocupă creșterea bovinelor. Din creșterea animalelor și vânzarea laptelui și a brânzeturilor, localnicii obțin venituri care le asigură traiul de zi cu zi”, se arată în lucrarea ”File de Istorie” de la Muzeul de istorie Bistrița.
Teaca a jucat un rol economic important, având un târg medieval și fiind centru viticol săsesc. Se țineau două târguri anuale, la 1 mai și la 27 iunie.
În anul 1952 s-a înființat întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui iar pentru o mai bună aprovizionare cu lapte s-au organizat în comunele principale, centre de colectare și prelucrare. În Teaca era centru pentru telemea, smântână și cazeină.
HRANA CEA DE TOATE ZILELE
Leontina Dorgo, localnică în vârstă de 87 de ani, spune că de când se știe în viață frământă brânză și o pune cu sare pentru iarnă: ”Acasă la părinți am avut 4 vaci cu lapte și în fiecare zi făceam brânză. Asta ne era mâncarea de toată ziua. Pentru iarnă o puneam în bărbânță și o începeam la Crăciun”.
RECUNOAȘTERE PENTRU BRÂNZA FRĂMÂNTATĂ
Demersul pentru a obține atestarea IGP – indicație geografică protejată la nivel european – pentru brânza frământată vine din dorința inițiatorilor de a demonstra că ”noi, cei din Bistrița-Năsăud avem o istorie și o cultură a producerii de alimente foarte bine înrădăcinate. Dorim să încurajăm producătorii să-și pună munca în valoare”.
