Schimbările climatice au avut un impact major asupra strategiei de management adoptate de Bogdan Gîrban. În zona unde acesta îşi desfăşoară activitatea, seceta a devenit un factor constant şi extrem de dificil de gestionat.

Aceste condiţii l-au determinat să ia nişte decizii radicale în ceea ce priveşte tehnologia de lucru. Astfel, în 2023, a adoptat integral sistemul minimum-tillage, pe toate cele 2.000 de hectare pe care le administrează în judeţele Buzău şi Ialomiţa, iar în 2024 a făcut un pas înainte, testând pe anumite suprafeţe tehnologia strip-till.

Reducerea costurilor – cheia rentabilităţii în condiţii de secetă

Rezultatele s-au dovedit încurajatoare. „Am reuşit să ne recuperăm investiţiile şi chiar să facem un mic profit. Cel mai important, însă, este că am putut astfel conserva resursele de apă din sol, ceea ce ne ajută să facem faţă mai bine provocărilor climatice care devin din ce în ce mai apăsătoare. Trei din ultimii şase ani au fost crânceni. Zona noastră s-a transformat într-un adevărat pol al secetei din România”, mărturiseşte tânărul de 33 de ani.

Prin această strategie, costurile pe hectar sunt reduse semnificativ, iar pragul de rentabilitate devine mai uşor de atins. „Investim mai puţin, dar nici nu suntem atât de expuşi riscurilor. Dacă facem o producţie de 5 tone la grâu, suntem mulţumiţi. Obiectivul nostru principal este reducerea costurilor pe hectar”, recunoaşte el.

Gestionarea riscurilor prin contracte futures

Comparativ cu anul 2024, considerat de fermier drept „cel mai secetos an de când face el agricultură”, campania 2025 a fost una mult mai bună în ceea ce priveşte producţiile. Totuşi, preţurile de valorificare extrem de scăzute au afectat puternic rentabilitatea. „Ne-am bucurat că am avut producţii bune, dar economic nu a fost un an strălucit. Preţurile sunt aproape la nivelul celor de acum 15 ani, în timp ce costurile de producţie s-au dublat sau chiar triplat”, constată acesta.

Pentru a reduce riscurile, o parte din producţie a fost valorificată prin contracte futures, o decizie inspirată, deoarece preţurile din primăvară au fost mai bune decât cele de la momentul campaniei. A vândut grâul şi cu 83 de bani kilogramul, dar şi cu 95 de bani kilogramul.

Efectele secetei pedologice asupra culturilor de primăvară

Decizia de a reduce suprafaţa cultivată cu porumb şi pe cea de floarea-soarelui a venit pe fondul secetei pedologice şi al fenomenului de secetă atmosferică, care afectează culturile de primăvară. Bogdan explică faptul că aceste fenomene deshidratează plantele extrem de agresiv, reducând dramatic producţiile. „La porumb, anul acesta am obţinut între 1,5 şi 3 tone la hectar, pe o suprafaţă totală de 80 de hectare”, argumentează el. Suprafaţa cu porumb a fost redusă treptat, iar planul este să nu depăşească 5% din total, în funcţie desigur şi de obligaţiile privind rotaţia culturilor.

Floarea-soarelui, în schimb, a performat ceva mai bine, chiar dacă au existat şi aici anumite constrângeri. A recoltat între 1,5 şi 2 tone/hectar pe o suprafaţă de 220 de hectare. Totuşi, fermierul precizează că a reuşit să îşi recupereze investiţia, fără a înregistra pierderi. „Una peste alta, am fost acolo: nici pe profit, nici pe pierdere”, susţine el.

Citeşte şi:
Strip-till = No-till şi minim-till într-o singură trecere. 5 avantaje ale cultivării în benzi

Rapiţa, cea mai profitabilă cultură din 2025 pentru Bogdan Gîrban!

În cazul său, rapiţa s-a dovedit din nou cultura cea mai profitabilă, însă suprafaţa acesteia a fost limitată de restricţiile impuse de un pachet de măsuri agreate la nivel de fermă. „2025 a fost anul rapiţei. Cine a avut suprafeţe mari a ieşit bine. Noi am semănat doar 300 de hectare şi am înregistrat producţii medii între 2,5 şi 3,3 tone la hectar”, a ţinut să precizeze Bogdan Gîrban.