Începutul a fost însă greu: „În primul an, 2016, am avut 2.500 de metri pătraţi şi am pierdut 20.000 de lei pentru că nu am ştiut să plantăm, am avut doar 10% prindere. În al doilea an, când am dat să culeg, mi le-au mâncat graurii”, spune Alin Prodea.
A învăţat din mers şi de la alţi cultivatori, iar acum are aproape 7.000 de mp cu căpşuni, plantaţi pe un singur rând, ceea ce îi permite să facă tratamentele mai uşor.
„SOIUL PERFECT NU EXISTĂ”
La început a avut 22 de soiuri de căpşuni. Acum mai are doar două soiuri, ambele remontante. „Am testat fel şi fel de soiuri. Unele sunt foarte dulci, dar mici. Altele nu sunt rezistente la boli sau au o perioadă foarte mică de păstrare. Altele au pulpa crocantă, dar atrag afidele. Soiul perfect nu există. Trebuie să cauţi un echilibru şi să alegi soiul în funcţie de unde şi cum vrei să vinzi. Eu am vrut să vând doar către clientul final şi am căutat cel mai bun gust. Dacă vreodată o să găsesc un soi mai bun pentru mine, o să merg pe ăla”, spune Alin Prodea.
„O mare greşeală pe care o fac unii cultivatorii de căpşuni este să creadă că acelaşi soi se comportă la fel în zone diferite. De exemplu, în plantaţiile mele, la doar 15 kilometri distanţă, sunt probleme diferite”, adaugă acesta.
AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
Soiul care acoperă acum cea mai mare suprafaţă din plantaţia sa este foarte productiv şi gustos, dar sensibil la boli. În 2021, anul doi de rod, a recoltat 12 tone. Cea mai mare căpşună a avut 82 de grame. În medie, fuctele au 25-30 de grame, iar 80% din fructe sunt de calibrul I. Dezavantaje ar fi sensibilitatea la făinare şi la putregaiul cenuşiu (Botrytis). „Dăm toate tratamentele preventiv. Încercăm cât mai mult cu produse biologice şi să nu mai facem tratamente pe perioada culesului”, explică Alin Prodea.
2 LUNI DE PAUZĂ VARA
Nu are soiuri de căpşuni foarte timpurii, culege din mai până în octombrie, în funcţie de vreme. Anul acesta a recoltat cu două săptămâni întârziere, după jumătatea lunii mai, din cauză că în aprilie au fost minus 7 grade C şi florile au îngheţat. Din mai până în iulie culege de 2-3 ori pe săptămână, iar toamna doar o dată pe săptămână. „În ultimii ani, n-am mai lăsat să fructifice vara. Din cauza căldurii, florile avortează. În iulie şi august rupem toate tijele florale şi toamna avem superproducţie, am ajuns la un kilogram pe plantă. Avem avantajul că nu prea avem concurenţă şi preţul este mai bun”, spune Alin Prodea. Anul trecut au recoltat până pe 22 noiembrie şi au vândut căpşunele cu 20 de lei/kg.
COSTUL SUPRAPRODUCŢIEI: PLANTE EPUIZATE
Există însă şi costuri, dacă încerci să culegi mai mult, admite tânărul fermier. „Plantele sunt epuizate din cauza supraproducţiei şi au imunitatea scăzută. Pierderi sunt în fiecare an cam 10-15%, iar anul ăsta am avut chiar mai mult, am replantat 5.000 de plante din aproape 17.000 de plante, pentru că am cules până târziu în iarnă şi plantele au fost epuizate”, explică acesta.
VÂNZARE LA POARTA FERMEI
„Nu am vândut niciodată la samsari. Anul trecut ne-au oferit 10 lei pe kilogram. Noi am vândut cel mai ieftin cu 15 lei kilogramul. Pentru căpşune avem piaţă de desfacere foarte bună. Am avut ceapă şi usturoi în câmp şi nu am avut unde să vindem, am primit 5 lei pe kilogramul de usturoi, pe care samsarul îl vinde mai departe cu 20 de lei”, adaugă Alin Prodea.
Aproape toată producţia de căpşune este vândută la poarta fermei. Mai livrează către câteva magazine locale şi cofetării. Dacă le rămân căpşune, le dau unei fabrici de îngheţată din localitate, la acelaşi preţ.
METODĂ DE A REGLA pH-UL
Alin Prodea: „Toată lumea ştie că potasiul face fructele dulci, dar potasiul se asimilează cu atât mai bine cu cât pH-ul este mai mic. 10 kg de potasiu cu pH 7 este echivalentul a 5 kg de potasiu la un pH de 5,5, deci pot economisi foarte mult îngrăşământ. Cea mai simplă metodă pentru a regla pH-ul, pe care am aflat-o de la alţi căpşunari, este sarea de lămâie, acidul citric.”
FOSFORUL ESTE ESENŢIAL!
„Nu mai există patru anotimpuri, trecem direct din iarnă în vară, ceea ce afectează foarte mult căpşunii, nu apucă să îşi facă sistemul radicular, din frig trec în căldură şi intră pe producţie. Degeaba plantele arată frumos, sistemul radicular nu este dezvoltat şi plantele nu vor putea susţine producţia. Ce putem face este să le dăm îngrăşământ cu fosfor, care este motorul dezvoltării plantei”, explică Alin Prodea.
Anunţăm într-un grup pe Facebook că mâine culegem căpşune şi a doua zi 100 de oameni stau la coadă la poarta plantaţiei. Pandemia ne-a ajutat, atunci am şi livrat la clienţi, apoi s-a dus vorba că avem căpşune proaspete şi bune, iar acum vin oamenii direct la noi, unii de la zeci de kilometri distanţă.
ALIN PRODEA
Proprietar „Berry Mania”
STOLONIERĂ PROPRIE
Anul viitor Alin Prodea vrea să îşi extindă plantaţia de căpşuni până la 2,4 hectare. Pentru că preţurile stolonilor au crescut enorm, a decis să îşi înfiinţeze propria stolonieră, care este în curs de autorizare: „Trebuie să plantez încă 1,8 hectare. Acum trei ani, cumpăram un stolon cu 40 de bani. În 2020 era un leu şi acum e aproape 1,8 lei, iar mie îmi trebuie 100.000 de plante. Facem stoloni în cuburi nutritive, cu rădăcină formată şi dacă o să ne rămână, o să şi vindem”.
un articol de
VIOLETA MÂŢ
