„Cultura legumelor în sistem biologic este condiţionată în primul rând de rezistenţa genetică la boli şi la dăunători a soiurilor cultivate, iar pentru menţinerea stării de sănătate, o atenţie deosebită trebuie acordată asolamentului, respectarea rotaţiei culturilor”, ne-a declarat cercetătorul. Una dintre cele mai folosite soluţii de prevenţie a bolilor este zeama bordeleză sau piatra vânătă. Se recomandă tratamente periodice, nu mai devreme de şapte zile între ele.

Excesul de azot
Omul de ştiinţă buzoian recomandă fertilizarea culturilor cu gunoi de grajd bine putrezit şi macerat, iar imediat după aplicarea în teren, acesta să fie încorporat în sol. Trebuie să avem grijă să nu-l administrăm în exces, deoarece este bogat în azot şi poate duce la deprecierea culturii (de exemplu la tomate, prin pierderea rodului). „Excesul de azot la tomate duce la avortarea florilor şi la dezvoltarea luxuriantă a aparatului foliar, în detrimentul fructificării. Mai poate fi utilizat şi gunoiul de pasăre, dar în concentraţii mici, fie aplicat în sol, fie macerat, utilizându-se o găleată de gunoi pur diluat în 10 găleţi de apă şi lăsat 10-15 zile la macerat, din când în când amestecat, iar după aceea se aplică în jur de 250 ml la plantă. Pe lângă rolul fertilizant al acestuia, el contribuie şi la menţinerea stării de sănătate şi chiar previne apariţia dăunătorilor. Un alt îngrăşământ folosit şi avizat de agricultura ecologică este Cropmax. Acesta se aplică conform instrucţiunilor de pe ambalaj”, a explicat Costel Vînătoru.

Spaţii protejate bine aerisite
În sere şi solarii trebuie să se facă aerisirea zilnică şi să se evite pe cât posibil formarea condensului, umiditatea atmosferică excesivă, care este factorul principal ce favorizează apariţia bolilor şi dăunătorilor.
„La plantele cu creştere pe verticală – tomate, castraveţi, vinete – se recomandă defolierea la baza tulpinii pentru o aerisire bună la nivelul solului, deoarece acolo se formează centre concentrate de umiditate care se pot transforma în focare de boală – mană, făinare, pătare unghiulară etc. Praşilele trebuie aplicate la momentele optime, cu rol de a combate buruienile, dar şi de aerisire a solului, ştiindu-se că plantele la nivelul sistemului radicular au cerinţe mai ridicate de oxigen.
În ultimii ani s-a constatat o depreciere masivă a producţiei, atât în spaţii protejate, cât şi în câmp, din cauza arşiţei; astfel, se creează fenomenul de arsură solară pe plantă şi pe fructe, mulţi cultivatori crezând că plantele sunt bolnave. Pentru a preveni acest fenomen se recomandă montarea plaselor de umbrire sau cretizarea spaţiilor protejate (văruire)”, a susţinut cercetătorul.

ALTERNAREA PRODUSELOR CUPRICE CU CELE NECUPRICE
În culturile convenţionale, recomandarea lui Costel Vînătoru este aplicarea tratamentelor alternative, la intervale de 7 zile. „Primul tratament poate fi făcut cu Topsin în amestec cu un insecticid, Karate Zeon sau Mospilan. Al doilea tratament poate fi un produs cupric, Champ, Curzate Manox sau Alcupral etc., în combinaţie cu un insecticid ca Pyrinex, Apollo. Următorul tratament poate fi aplicat cu Dithane în combinaţie cu insecticide, urmat apoi de un produs cupric şi un alt insecticid. Se recomandă o alternare a produselor cuprice cu cele necuprice. Totodată, se monitorizează şi starea de sănătate a plantelor, ştiindu-se că dăunătorii principali ai legumelor sunt: tripsul, păianjenul, Tuta absoluta, afidele, musculiţa albă, omida, gândacul din Colorado. De aceea, trebuie utilizate insecticidele pentru a preveni şi combate în special aceşti dăunători.
La legumele cultivate în câmp, atunci când se anunţă ploi, se recomandă tratamente pe bază de cupru şi, imediat ce se poate intra în teren după ploaie, se repetă tratamentele pe bază de cupru, pentru a preveni instalarea manei”, a subliniat şeful Laboratorului Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii al SCDL Buzău.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)